Premierul demis Ilie Bolojan a răspuns miercuri, 19 august, la B1TV, atacurilor PSD care au început la finalul anului trecut, s-au intensificat în ianuarie și s-au finalizat cu moțiunea de cenzură din 5 mai, în urma căreia a fost demis.
„Nu mă agăț de această funcție, dar dacă ai o responsabilitate pentru țara asta, trebuie să exerciți această funcție până se creează condiții să avem un nou guvern. Ori, dacă aceste condiții nu s-au creat, nu vă imaginați că e foarte comod în această perioadă, când guvernul are competențele mult diminuate, să gestioneze toate problemele pe care le avem, inclusiv criza energetică și așa mai departe. Deci e nevoie de un guvern cu forțe pline. Cu cât se face un guvern mai repede, cu atât e mai bine”, a spus Bolojan.
El a precizat că a răbdat aproape un an „toate criticile, toate mizeriile, toate injuriile” venite dinspre PSD, partid condus de Sorin Grindeanu.
„Ori, ce-am constatat, foarte deschis, în această perioadă este că cei care nu și-au respectat înțelegerile, cei care nu au respectat programul de guvernare au fost cei de la PSD. Și dacă cineva a răbdat în țara asta aproape un an de zile, toate criticile, toate mizeriile, toate injuriile, eu am fost unul dintre ei. Dar am considerat că merită să fac asta pentru că ține de fișa postului și trebuie să fac tot ce ține de mine ca să duc lucrurile mai departe”, a afirmat Bolojan.
Și a continuat: „În condițiile în care ai avut un partener care n-a făcut ce trebuie pentru România, care a tras frâna de mână în guvernare, gândiți-vă că a vota un guvern în care este acest partid ar însemna să anulăm toate constatările pe care le-am făcut în această perioadă pentru că nu mai poți să speri că se va întâmpla ceva cu totul deosebit”.
Premierul demis a recunoscut că investițiile străine sunt în scădere, dar a adăugat că Sorin Grindeanu ignoră explicațiile BNR și îi atribuie lui vina, deși PSD a fost la guvernare și a susținut deciziile luate.
„Este adevărat că investițiile străine în 2026 sunt în scădere față de 2025, inclusiv pe primul semestru. Dar ce face pervers domnul Grindeanu, în stilul caracteristic? Ia niște date brute de la Banca Națională, care a dat și explicațiile de rigoare, și în loc să ia explicațiile BNR sau să se uite pe cauzele reale, vine și le vinde ca și o vină a unei persoane, deși PSD a fost la guvernare în toată această perioadă și au răspuns și au votat tot ce s-a hotărât în această perioadă”, a punctat Bolojan.
Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură acum două luni, iar România nu are un guvern „plin” de atunci
România este în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu și-au depus demisiile.
Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament și Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire. Au fost 281 de voturi pentru, adică exact numărul de voturi cu care a fost demis și premierul Florin Cîțu în octombrie 2021.
Consultările formale de la Palatul Cotroceni cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR pentru desemnarea unui premier care să formeze un Guvern au început abia pe 18 mai și s-au finalizat pe 4 iunie, când Nicușor Dan l-a nominalizat pe Eugen Tomac. Potrivit Constituției, el avea la dispoziție 10 zile ca să vină în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor pentru votul de încredere. Numai că PNL și USR au anunțat că nu sprijină Guvernul Tomac, iar PSD se pregătea să facă același lucru.
Variantele Eugen Tomac și Adrian Veștea au căzut. PSD l-a propus premier pe Sorin Grindeanu, PNL, USR și UDMR pe Siegfried Mureșan
În acest context, duminică dimineață, 14 iunie, președintele Nicușor Dan a anunțat că Tomac și-a depus mandatul și a propus a doua variantă de premier, pe Adrian Veștea, pe atunci prim-vicepreședinte PNL. Numai că Veștea nu a informat partidul condus de Bolojan că a discutat separat cu președintele României, pentru că șeful statului i-a cerut discreție. Nici Nicușor Dan nu a informat conducerea liberalilor de această mutare.
După 8 zile, pe 22 iunie, Adrian Veștea a mers în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor, dar a picat la vot cu 189 de voturi favorabile, pentru că avea nevoie de 233.
O zi mai târziu, pe 23 iunie, președintele Nicușor Dan a început consultările cu partidele pentru a găsi un premier acceptat de toți. După câteva zile, PSD a venit cu varianta Sorin Grindeanu, președintele partidului, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan, cu toate că Ilie Bolojan afirmase că PNL este dispus să voteze un guvern minoritar PSD.
Nicușor Dan l-a acuzat pe Ilie Bolojan că blochează formarea unui nou Guvern prin răzgândiri repetate
Pe 26 iunie, șeful statului a chemat din nou partidele la discuții, dar nu s-a ajuns la niciun rezultat.
În acest context, Nicușor Dan a lăsat de înțeles că premierul demis Ilie Bolojan se opune formării unui Guvern „plin” promițând ceva, dar schimbându-și repetat punctul de vedere.
Mai întâi, pe 25 iunie, Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști dacă Bolojan l-a mințit referitor la susținerea Guvernului Tomac. Iar președintele României nu a negat, răspunzând diplomatic: „Nu o să vă răspund la această întrebare, dar o să vă spun că în momentul în care I-am desemnat pe Eugen Tomac, am avut așteptarea rezonabilă că o să fie o majoritate pentru această nominalizare, că altfel nu aș fi făcut-o”.
Dar pe 26 iunie șeful statului l-a acuzat indirect pe Bolojan de minciună după ce premierul demis a spus că PNL va sustine inclusiv un Guvern minoritar PSD, însă acest lucru nu s-a dovedit în negocierile de la Cotroceni: „Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit. În baza pozițiilor partidelor de la consultări, a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD. Marți, PNL s-a angajat să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări față de programul de guvernare. De marți până azi, PNL și-a schimbat poziția”.
Astfel, deși a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, Ilie Bolojan ar putea rămâne premier până în toamnă, după debutul noii sesiuni parlamentare, care începe pe 1 septembrie. Președintele PNL conduce Guvernul din iunie 2025.