Pe 8 iulie 2025, la aproximativ două ore și jumătate după ce echipajul de poliție care asigura paza pe timpul nopții a părăsit zona, Emil Gânj a pătruns în curtea Andei și a ucis-o în propria locuință, după care a incendiat casa. Scenele cumplite au fost surprinse chiar de camera de supraveghere pe care familia tinerei o montase anterior în curte, tocmai din teamă că agresorul s-ar putea întoarce.
Tatăl victimei, aflat în stare de șoc, a sunat din nou la numărul de urgență 112, iar operatorul l-a îndrumat către Poliția Mureș pentru mai multe detalii. La scurt timp după crimă, polițiștii — inclusiv comisarul-șef Bogdan Roșiu, cel care gestionase dosarul Andei — s-au reîntors la fața locului, exprimându-și „regretele” în fața familiei distruse de durere.
Abia seara, în jurul orei 23:00, s-a declanșat acțiunea amplă de căutare a lui Emil Gânj, la care au fost mobilizați sute de polițiști și jandarmi. Întrebat ulterior despre presupusa lipsă de reacție rapidă a autorităților, ministrul Cătălin Predoiu a declarat că „nu există date care să indice o lentoare în intervenție”. Ulterior, acesta a făcut o serie de afirmații controversate, sugerând că victima ar fi contribuit indirect la scăparea agresorului: „A fost sprijinit, din păcate chiar și de victimă”, a spus oficialul.
Imagini cu momentul crimei din Mureș: Emil Gânj a fost filmat în timp ce intră cu toporul în casa tinerei de 23 de ani
Tragedia Andei Ghiurga a devenit un simbol al eșecurilor profunde din sistemul românesc de protecție a victimelor violenței domestice. Justiția a permis eliberarea anticipată a unui criminal periculos, poliția nu a reușit să asigure protecția unei femei care a cerut ajutor în mod repetat, iar clasa politică a continuat să trateze fenomenul cu superficialitate. Anda a fost una dintre cele 33 de femei ucise, doar în acel an, de partenerii lor de viață.
Emil Gânj, dat acum în urmărire generală și arestat preventiv în lipsă, fusese condamnat în trecut pentru fapte grave. În 2008, a primit o pedeapsă pentru act sexual cu un minor, iar în 2011, a fost condamnat la 15 ani și jumătate de închisoare pentru omor calificat. În mod inexplicabil, în 2020, Judecătoria Târgu Mureș i-a acordat eliberarea condiționată cu cinci ani înainte de termen.
În 2023, Emil Gânj a început o relație cu Anda Maria, o tânără mamă din localitatea Miheșu de Câmpie. Relația a degenerat rapid într-un coșmar marcat de gelozie, agresiuni și amenințări. Anda a încercat de mai multe ori să se despartă de el, însă bărbatul a refuzat să accepte ruptura.
Pe 16 februarie 2024, Gânj a atacat-o violent, desfigurând-o în bătaie. Familia a apelat imediat la 112, dar reacția autorităților a fost una lipsită de empatie. Un operator a răspuns tatălui victimei: „Domnule, nu trimit eu mascații. Dacă sunt necesari, îi cer cei aflați la fața locului.”
Un ordin de protecție a fost emis ulterior, dar, conform Poliției Române, acesta a fost introdus în sistem abia la un an după emitere, pe 26 februarie 2025, din cauza unor „confuzii legate de mai multe mandate existente pe numele inculpatului.” Între timp, Gânj a continuat să o urmărească, să o hărțuiască și să o amenințe constant.
Paza permanentă care o proteja pe Anda a fost retrasă fără o justificare clară
În aprilie 2025, paza permanentă care o proteja pe Anda a fost retrasă fără o justificare clară. Mama tinerei a povestit că fiica ei fusese nevoită să semneze o declarație prin care solicita protecție doar pe timpul nopții, fiind presată să accepte decizia: „Au zis că trebuie să semneze, că pe timp de zi nu mai are pază, pentru că așa au hotărât cei de sus.”
Anda a vorbit public despre amenințările primite, într-un interviu la Antena Stars: „Spunea că poliția nu o să te apere, că nu are cine să stea cu tine și că te va omorî. (…) Dacă nu deschid ușa, o să sparg geamul și tot o să intre.”
Într-un reportaj publicat pe 23 octombrie de Recorder, jurnaliștii au reconstruit pas cu pas drama care s-a încheiat cu moartea Andei. Din relatările lor reiese un tablou înfiorător al nepăsării instituționale: un sistem care a știut, dar nu a acționat.
În final, cazul Andei Ghiurga nu mai este doar o tragedie individuală, ci o dovadă a unui mecanism defect, în care viața unei femei a fost pierdută între hârtii, decizii birocratice și lipsă de responsabilitate.