Imagini de pe camerele Senatului confirmă întâlnirea Tănăsescu-Bolojan

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Antena 3 CNN a difuzat luni seară imagini de pe camerele de supraveghere din Parlament care confirmă cronologia întâlnirii din 14 august dintre premierul demis Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu. Înregistrările arată că Bolojan a intrat în clădirea Senatului la ora 13.35, chiar în momentul în care șefa CCR se deplasa dinspre sediul Curții către biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Cei doi au ajuns în același loc la mai puțin de două minute distanță. Premierul a părăsit clădirea la 14.20, iar Tănăsescu a ieșit din biroul lui Abrudean la 14.23 și s-a întors spre CCR.

Înregistrările video aduc pentru prima dată o confirmare vizuală a împrejurărilor întâlnirii dezvăluite în exclusivitate de STIRIPESURSE.RO și care a declanșat, în ultimele săptămâni, un scandal politic și instituțional și care face deja obiectul unei anchete parlamentare.

Succesiunea imaginilor indică astfel că Bolojan și Tănăsescu s-au aflat în zona biroului lui Abrudean simultan timp de aproximativ 40 de minute.

Imaginile confirmă întâlnirea, nu și conținutul discuției

Înregistrările reprezintă o probă vizuală privind prezența celor doi și cronologia întâlnirii, însă nu oferă informații despre conversația purtată în interiorul biroului.

Acest aspect rămâne esențial, întrucât atât Simina Tănăsescu, cât și Ilie Bolojan au negat că ar fi fost discutate cauze aflate pe rolul Curții Constituționale.

Controversa a pornit tocmai de la momentul ales pentru întâlnire: vineri, 14 august, cu trei zile înainte ca CCR să se pronunțe asupra unor cauze cu miză politică și financiară importantă, printre care Legea integrității, contestată inclusiv de senatori PNL și USR. Ilie Bolojan este președintele PNL.

Simina Tănăsescu: S-a discutat despre spații administrative pentru CCR

Prima reacție a Curții Constituționale nu a negat existența întâlnirii, ci a respins „ferm și categoric” orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rol în afara cadrului legal.

Ulterior, Simina Tănăsescu a oferit o explicație potrivit căreia întrevederea ar fi vizat necesarul de spații administrative al Curții Constituționale.

„Am adresat o întrebare, dacă ar fi posibil ca din toată clădirea aceea, pe 5-6 etaje, să fie alocate, nu știu, una, două încăperi, spații administrative, și pentru Curtea Constituțională”, a declarat Tănăsescu pentru Recorder. Ea a susținut că solicitarea fusese adresată Secretariatului General al Guvernului și că era nevoie de o discuție pentru stabilirea concretă a spațiilor.

Întrebată de ce întâlnirea nu fusese anunțată, șefa CCR a invocat timpul foarte scurt dintre ședința de Guvern în care fusese discutată problema spațiilor și întrevederea cu premierul: „Fizic n-aveam când să anunț”, a explicat ea.

CCR a transmis oficial că întâlnirile președintei Curții cu reprezentanții Executivului au „ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției” și că nicio cauză aflată pe rol nu poate fi discutată în afara procedurilor legale.

Chestiunile administrative invocate de Tănăsescu intră însă în competența secretarului general al Curții, iar premierul nu este cel care gestionează direct spațiile în discuție. Mai mult, este cel puțin stranie deplasarea premierului la Senat strict pentru a discuta o chestiune administrativă minoră.

Bolojan: „Nu văd niciun fel de problemă”

Ilie Bolojan a confirmat ulterior explicația privind spațiile administrative și a respins criticile privind întrevederea.

Premierul a calificat ancheta parlamentară drept o acțiune „doar propagandistică” și a insistat asupra faptului că întâlnirea s-a desfășurat într-o instituție publică.

„Am avut o întâlnire într-o clădire oficială a statului, nu într-un restaurant, nu într-o casă conspirativă, nu undeva ascunși, și am explicat aceste aspecte. Deci nu văd niciun fel de problemă”, declara Bolojan pe 25 august.

El a confirmat explicit că subiectul a fost cel indicat de Tănăsescu (spațiile administrative) și a susținut că asemenea discuții cu șefii instituțiilor sunt normale.

Bolojan a admis însă că momentul putea fi interpretat diferit. „Sigur că poate fi un context care a fost potrivit sau nepotrivit, dar aceste lucruri s-au întâmplat”, a declarat liderul PNL, susținând că întâlnirea nu a avut „efecte de altă natură decât lucrurile normale”.

Anterior, prima sa reacție la scandal fusese că „se încearcă să se facă din țânțar armăsar”.

Abrudean știa că Bolojan urma să-i folosească biroul, dar spune că nu știa cu cine se întâlnește

Un alt element care a rămas în centrul anchetei este motivul pentru care întrevederea nu s-a desfășurat nici la Guvern, nici într-un spațiu al CCR, ci în biroul președintelui Senatului.

Mircea Abrudean a explicat la începutul lunii septembrie că avea o înțelegere cu Bolojan prin care premierul putea folosi biroul său atunci când avea nevoie să organizeze întâlniri în Parlament.

Abrudean a spus că știa că Bolojan urma să folosească biroul, dar nu și cu cine urma să se întâlnească.

„Nu știam despre acea întâlnire pentru că nu este treaba mea să verific agenda premierului. Am avut o înțelegere cu domnia sa să folosească biroul oricând are nevoie”, a declarat președintele Senatului. El a precizat că Bolojan îl anunțase că va avea „o întâlnire la Senat” și îl întrebase dacă poate utiliza biroul.

Însă prima reacție publică a lui Abrudean a fost să nege că în biroul său au loc întâlniri în absența sa.

Abrudean a anunțat totodată că va participa la audierile Comisiei pentru constituționalitate.

Tocmai aceste imagini fuseseră cerute de comisia de anchetă

Apariția înregistrărilor este relevantă și prin prisma anchetei declanșate în Senat. Plenul Senatului a aprobat pe 24 august, cu 67 de voturi pentru și 41 împotrivă, desfășurarea unei anchete parlamentare de către Comisia pentru constituționalitate pentru a clarifica împrejurările, natura și scopul întâlnirii, inclusiv motivul pentru care aceasta a avut loc în biroul președintelui Senatului.

Pe 2 septembrie, conducerea Camerei Deputaților a aprobat chiar solicitarea comisiei de a-i fi furnizate imaginile de pe sistemele de supraveghere din Parlament.

Cererea viza „înregistrările audio-video din TOATE spațiile care cuprind imagini cu domnul Ilie Bolojan și doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu, din data de 14 august, în mod special ale căilor de acces către biroul președintelui Senatului”.

Imaginile difuzate acum de Antena 3 CNN sunt, astfel, exact tipul de material pe care comisia parlamentară a solicitat să îl analizeze pentru reconstituirea cronologiei întâlnirii.

Lucrările parlamentare programate inițial pentru luni, 7 septembrie, au fost decalate pe fondul programului parlamentar stabilit pentru prima zi de școală, senatorii urmând să revină marți la programul obișnuit.

Reacții fără precedent din sistemul judiciar

Întâlnirea a generat între timp reacții critice din partea mai multor instituții și reprezentanți ai sistemului judiciar.

Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat că informațiile despre întrevedere au generat „întrebări legitime” și a cerut clarificări publice, insistând asupra necesității transparenței atunci când poate fi afectată aparența de independență și imparțialitate.

Înalta Curte de Casație și Justiție a folosit un ton și mai dur, apreciind că explicațiile inițiale nu clarificau pe deplin împrejurările întâlnirii.

„O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale”, a transmis instanța supremă, care a făcut referire la riscul unei „aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți”.

Președinții curților de apel au cerut, la rândul lor, explicații privind existența și cadrul întâlnirii, motivul desfășurării acesteia în biroul președintelui Senatului, scopul și temele discutate.

Ce a decis ulterior CCR în dosarul care a alimentat controversa

La trei zile după întâlnire, pe 17 august, CCR a soluționat sesizările privind Legea integrității.

Curtea a decis, cu majoritate, că este constituțională prevederea care stabilește încetarea de drept a funcției sau mandatului pentru anumite persoane vizate de constatări definitive privind incompatibilitatea sau conflictul de interese – norma denumită în disputa politică „amendamentul Fritz”. În schimb, CCR a declarat neconstituțională sintagma privind „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”.

Ulterior s-a aflat că Simina Tănăsescu a votat împotriva soluției majoritare privind „amendamentul Fritz” și a semnat o opinie separată, considerând prevederea neconstituțională.