Eveniment-Social

Imagini memorabile cu Gheorghe Gheorghiu Dej în vizită în Iaşi. Se întâmplă în 1961 – VIDEO

Publicat: 20 iul. 2020
Imagini cu Gheorghe Gheorghiu Dej
Imagini cu Gheorghe Gheorghiu Dej

Sunt imagini memorabile cu vizita lui Gheorghe Gheorghiu Dej în Iaşi. În 1961, municipiul Iaşi se afla în plină perioada de extindere. În contextul acesta, liderul de la acea vreme a Partidului Comunist Roman efectua o vizită de lucru.

Imagini memorabile cu Gheorghe Gheorghiu Dej în vizită în Iaşi

Mai multe imagini au fost publicate pe un canal de youtube. În imagini se poate vedea Iaşul anilor 1960, perioada în care se construia foarte mult. Gheorghe Gheorghiu Dej efectua o vizită de lucru şi, pe imagini, se poate vedea cum acesta dădea instrucţiuni muncitorilor şi celor care se ocupau cu proiectarea clădirilor.

”In 1961, oraşul a primit sprijinul direct al conducătorilor partidului şi a tovarăşului Gheorghe Gheorghiu Dej. Oraşul şi-a privit viitorul cu ochii comuniştilor. În 1961, cartierul Podu Ros mai avea un fel de poezie tristă, pe exact aceleaşi spaţii, în 3 ani, au fost împărţite geometric şi dăruite înălţimi. Malul stâng al Bahluiului , acum trei ani (…) şi iată malul aceleaşi garli de astăzi. Ritmul a păstrat poezia dar a curăţat de tristeţe. Pe schele se visează. Visurile au acum o strălucire. Foştii zidari sunt acum profesori în noi tehnici în construcţii, placarea cu ceramică.” se arată în comentariul propagandei comuniste.

În anii ’60, Iaşul a cunoscut o accelerare fără precedent a contruirii de blocuri. Unii istorici şi specialişti afirma faptul că, în acest context s-au distrus şi multe dintre clădirile emblematice ale oraşului celor şapte coline.

Gheorghe Gheorghiu-Dej, primul șef de stat comunist

Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost liderul comunist al României de după război și președinte al Consiliului de miniștri RPR. După fraudarea alegerilor din 1946 și ascensiunea comuniștilor la putere cu ajutorul armatei de ocupație sovietice, România intră în sfera de influență a URSS. Comunist de vocație, proletarul Dej și-a început cariera în 1933, când a fost arestat în urma grevelor de la atelierele CFR Grivița și condamnat la 12 ani de muncă silnică.

După 23 august 1944, susținut de Moscova, preia conducerea PRM și acaparează întreaga putere în stat, elimină partidele istorice și forțează abdicarea Regelui Mihai la 30 decembrie 1947. Proclamă Republica Populara Română ca stat subordonat sovieticilor. Lovitura sa de teatru a fost eliminarea în 1952 de la conducerea PRM a grupului de comuniști cu școala la Moscova: Ana Pauker, Vasile Luca și Theohari Georgescu. Înlăturarea acestor rivali, vechi cominterniști, a fost posibilă cu voia lui Stalin.

În 1958, când se retrag trupele sovietice din țară, Dej se distanțează de Moscova, într-o oarecare măsura. La moartea lui în 1965, România era o altă țară decât cea din 1945. Clasa politică tradițională fusese lichidată. Puterea se afla în exclusivitate în mâinile Partidului Muncitoresc român. Industria, finanțele, comerțul, toate erau naționalizate. Țărănimea fusese colectivizată. Dej poartă răspunderea victimelor comunismului și doar în plan economic i se recunosc unele succese, printre care industrializarea și electrificarea țării. Oricum însă, pentru România roșie, lumina avea să vină, mult timp, tot de la răsărit.





Comentarii
  • Muncitorul mai in vârsta,cu șapcă,care apare in imagine,se numea Stangenel,sef de echipa zidari ;e oale și ulcele de mult. A format mulți zidari,viitori șefi de echipa,maiștri de șantier sau chiar ingineri cu facultatea la seral.tanarul care apare in film lângă el este unul din fii lui,a avut mai mulți fii( unii probababil sunt in viața,cine ii cunoaște sa facă un bine și sa i anunțe despre ziar) ,care au lucrat cu el in echipa pe șantier. I am cunoscut prin 1965-1967. Erau foarte apreciați pentru munca lor,medaliați,puși pe panoul fruntașilor in centru orașului. Nu au fost revoluționari comuniști,ilegaliști. Nu păreau contaminați de comunism. Munceau din greu pe șantier,munca fizica bruta,și erau plătiți mai bine. Știu ca și au făcut o casa tip,undeva pe str.roscani,dar e demult și pot greși.
    Au fost simpli muncitori,demni de tot respectul. Aceste amintiri nu sunt nostalgice după acele vremuri,poate doar după acei oameni care in filmul comunist sunt anonimi,deși ei au făcut blocurile care se văd și astăzi pe malul bahluiului. Trăiască „capitalismul” românesc !

Adauga un comentariu