Imoral sau ilegal?

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Disputa politică vizând schimbarea legii ANI, în care s-a implicat și Curtea Constituțională, dincolo de faptul că reprezintă un important jalon PNRR, are o miză uriașă. Întrucât ar putea delimita ceea ce este imoral de ceea ce este ilegal. În primul scenariu, lideri politici incompatibili vor fi supuși oprobiului public, iar în cel de-al doilea scenariu, ei vor fi obligați să suporte rigorile legii penale.
Dezbaterea este însă chiar mai complexă. Pentru că ea vizează și eventuala retroactivitate – cu alte cuvinte, posibilitatea ca o persoană dovedită drept incompatibilă să suporte rigorile legii penale – fapt mai puțin obișnuit – și pentru încălcări ale normelor anterioare promovării legii. Până la urmă, dacă simplificăm disputa aparent stufoasă care are loc atât în Parlamentul României, aflat în semi-vacanță, cât și între șefii partidelor politice – ca să nu mai vorbim de președinte și de Curtea Constituțională –, rezultatul final, dincolo de efectul asupra unor situații particulare, va însemna mai multă sau mai puțină transparență. Cât anume li se permite cetățenilor să afle legat de bunurile și de situația matrimonială a aleșilor neamului?

Din perspectiva de mai sus, țintele particulare, directe, sunt Clotilde Armand și Dominic Fritz, în varianta retroactivității legii, care îi va transforma din imorali în penali, precum și președintele numit, Nicușor Dan, la pachet cu premierul demis, Ilie Bolojan, dacă și numai dacă situațiile matrimoniale de tipul concubinajului recunoscut oficial vor face obiectul unor declarații de venituri și de avere cât se poate de transparente.

Întrucât situațiile lui Clotilde Armand, precum și cea a lui Dominic Fritz, în care incompatibilitățile au fost dovedite, au făcut obiectul unor ample dezbateri publice, mă voi referi în cele ce urmează exclusiv la cele două exemple, cel al președintelui numit și al premierului demis. Ambii trăiesc în concubinaj cu câte o doamnă. Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru trăiesc împreună de 20 de ani, având și doi copii, partenera de viață a președintelui numit însoțindu-l în numeroase vizite externe pe banii statului și în calitate de primă doamnă, fără ca această relație să aibă vreun efect până în acest moment asupra corectitudinii declarațiilor de avere și de interese ale celor doi. În cazul lui Ilie Bolojan, acesta o are drept parteneră pe Ioana Fâșie, executivul recunoscând, în câteva ocazii, cât se poate de oficial, existența acestei legături neoficializate printr-o căsătorie. În paranteză fie spus, atunci când se pune problema transparenței prin declararea tuturor veniturilor și întregii averi, inclusiv acțiuni și criptomonede ale celor care trăiesc într-un asemenea parteneriat, ar fi necesar ca, la pachet, transparența să se extindă și asupra foștilor soți. Pentru că este de notorietate faptul, cel puțin în câteva cazuri dovedite, că soții s-au despărțit de circumstanță, tot în scopul de a-și camufla averile și proveniența acestora. Deloc întâmplător, Nicușor Dan a atacat la Curtea Constituțională legea ANI, tocmai sub acest aspect care îl vizează direct, al obligației pe care ar trebui să o aibă partenera sa de viață de a-și declara, sub proprie răspundere, întreaga avere. Există, în acest caz, suspiciunea rezonabilă că o serie întreagă de venituri nedeclarate de Nicușor Dan în timpul mandatelor sale la Primăria Generală a Capitalei și, ulterior, cu ocazia campaniei electorale pentru președinția României, au fost camuflate tocmai în averea partenerei sale de viață, Mirabela Grădinaru. Faptul că președintele numit a sărit ca ars atunci când i-a fost prezentată spre promulgare legea ANI, modificată în sensul transparenței, este deopotrivă semnificativ și scandalos.

Așadar, ce urmează să se întâmple în societatea românească? Cei care încalcă legea, se îmbogățesc în mod ilegal și își camuflează averile vor deveni simple cazuri de imoralitate dezbătute în piața publică? Sau vor trebui să răspundă penal și, evident, prin demiterea imediată din funcțiile deținute?