În această țară, angajații primesc 2 ani de concediu! Care sunt criteriile după care se acordă perioada liberă

În această țară, angajații primesc 2 ani de concediu! Este vorba despre un concediu medical pentru cei care suferă de o boală care în România nu este recunoscută ca fiind atât de gravă și nu există o legislație clară pentru angajații care sunt diagnosticați cu asta. Iată care sunt criteriile după care se acordă perioada liberă.

În această țară, angajații primesc 2 ani de concediu!

Sindromul burnout face ravagii printre tot mai mulți angajați. Deși nu este clasificat ca afecţiune medicală, acesta este drept „un sindrom care apare ca rezultat al gestionării fără succes a stresului cronic de la locul de muncă.”

În România, stresul profesional nu este încă reglementat în prevederile privind sănătatea şi securitatea în muncă. Deşi angajaţii din România lucrează în medie cu peste 30% mai mult decât media europeană, productivitatea ţării este de şase ori mai mică decât media UE. Regula din Codul Muncii care nu este respectată în România este cea privind durata maximă a timpului de muncă. Legea muncii impune un repaus săptămânal minim de 48 de ore consecutive și reglementează structura săptămânii de lucru, stipulând că aceasta trebuie să includă cinci zile lucrătoare urmate de două zile de odihnă. Orele suplimentare necesită acordul prealabil al salariatului.

23:20, 26 Nov 2025

Camelia Voinea, dură cu angajații lotului de gimnastică! Incidentul care a vizat și pe Foti Tona: „Totul a culminat cu înjurături”

În alte țări, lucrurile stau total diferit. De exemplu, în Olanda angajatul care este diagnosticat cu epuizare fizică, beneficiază de concediu medical până la 104 săptămâni şi primeşte 77% din salariu.

Persoanele care desfăşoară activităţi repetitive, fără elemente de noutate sau stimulare, au raportat un nivel ridicat de epuizare. Cei care lucrează în ture se confruntă frecvent cu epuizarea, în principal din cauza dificultăţii de a menţine un program de somn regulat şi a odihnei insuficiente.

Ce soluții trebuie să implementeze angajatorii

Conform specialiştilor, care au realizat un studiu recent privind stresul la muncă, recuperarea după burnout poate fi un proces complex şi de durată pentru că afectează performanța la locul de muncă.

,,Printre măsurile recomandate se numără introducerea unor programe de asistenţă psihologică, flexibilitatea programului de lucru şi crearea unor spaţii destinate relaxării la locul de muncă. Fără astfel de intervenţii, burnout-ul reduce productivitatea şi poate cauza probleme de sănătate pe termen lung în rândul angajaţilor. Epuizarea psihică şi fizică a devenit o realitate pentru mulţi angajaţi din România, iar acest studiu reflectă necesitatea adoptării unor politici de sprijin la nivel organizaţional. În faţa acestor cifre, angajatorii au o responsabilitate clară de a promova un mediu de lucru sănătos şi echilibrat, pentru a preveni efectele burnout-ului asupra performanţei şi bunăstării angajaţilor.”, au precizat realizatorii unui studiu despre burnout.

Deși în România este o ,,epidemie” de burnout în rândul salariaților români, legea nu pevede ca aceștia să aibă concediu medical pentru această afecțiune. Legislația obligă angajatorii să asigure un mediu de lucru sigur din punct de vedere fizic și emoțional, conform Codului Muncii, însă angajatorii nu sunt obligați să acorde concediu medical. Aproximativ 48% dintre români se simt suprasolicitaţi la muncă, iar 38% sunt afectaţi de burnout. Printre simptomele frecvente se numără oboseala (36%), iritabilitatea (32%), incapacitatea de a se relaxa acasă (30%) şi timpul redus petrecut cu familia (32%).

Cazurile de burnout au înregistrat o creştere masivă în contextul pandemiei de COVID-19, iar România ocupă poziţii îngrijorătoare în clasamentele referitoare la stres. În România, stresul profesional nu este încă reglementat în prevederile privind sănătatea şi securitatea în muncă. În alte țări precum Olanda, angajații care suferă de burnout pot primi 2 ani de concediu medical.