Încă o încercare

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Statul eșuat la care se referă Klaus Iohannis este o comunitate de cetățeni lipsită de Constituție. Constituția României este o struțocămilă. Nici republică parlamentară, nici republică prezidențială. O combinație. Și atâta tot. În plus, din multe puncte de vedere, prevederile ei sunt depășite. În al treilea rând, așa cum e, nu mai este respectată. Cedând atribute ale suveranității, am renunțat vrând-nevrând la o serie de prevederi. Deciziile CCR au ajuns să fie și ele invalidate de justiție. În aceste condiții, mă gândesc că ceea ce numim clasă politică ar mai trebui să aibă o șansă.

Se discută destul de insistent și parțial pe bună dreptate despre un proiect politic, care să acopere intervalul 2024-2028 prin prelungirea duratei actualei coaliții. Că vor participa împreună sau separat la cele patru runde de alegeri este mai puțin important. Dar dacă, după alegeri, actuala coaliție se va putea menține la putere, ar trebui să i se mai dea o șansă. Șansa de a realiza dublul proiect ratat în trecut de USL. O nouă Constituție și totodată o profundă reformă administrativă.

În jurul lui Dan Chitic, un grup de juriști, unii buni specialiști în drept constituțional, s-a unit în încercarea de a promova o revizuire a Legii Fundamentale. Un proiect generos. Dar lipsit de prea multe șanse, întrucât autorii mizează pe strângerea a sute de mii de semnături ale cetățenilor, astfel încât Parlamentului să-i fie impus proiectul de revizuire. E imposibil de presupus că aceste semnături vor fi adunate, atâta timp cât cele trei mari partide, PSD, PNL și AUR, nu convin în acest sens. Și nu vor conveni atâta timp cât nu au paternitatea acestui proiect. În al doilea rând, revizuirea este o greșeală. Este repetarea unei greșeli politice majore, care a marcat profund experiența eșuată a USL. România are nevoie nu de o revizuire a Legii Fundamentale, ci de o Constituție nouă. Cap coadă. Care nu mai trebuie să treacă prin filtrul Curții Constituționale. Care ar putea viza și reașezarea justiției pe baze noi, moderne. Ceea ce presupune ca următorul Parlament să se transforme pentru un timp în Adunare Constituantă. Este un proiect care ar putea mobiliza cu adevărat toate energiile și care cu certitudine ar fi încurajat și promovat de cetățeni. Adunarea Constituantă ar putea să propună și că bată în cuie o nouă organizare administrativ teritorială a statului. Începând cu euroregiunile.

Ar fi de asemenea o șansă ca, pe această cale, România să-și recâștige suveranitatea pierdută. În baza noi Legi Fundamentale, am putea să ne protejăm bogățiile care ne-au mai rămas. Și în primul rând populația.