Încă o instituție plătită din banii românilor dispare. Fondul Român de Contragarantare, o structură plină de salarii grase și rezultate modeste, va fi desființat

Ministerul Finanțelor vrea să închidă Fondul Român de Contragarantare – o instituție de stat care funcționează cu peste 10 oameni în conducere și salarii uriașe, dar care, în realitate, este tot mai puțin relevantă. Este una dintre acele structuri create pentru a „ajuta economia”, dar care s-a transformat în timp într-un loc călduț pentru funcționari privilegiați, unde se încasează salarii grase, în timp ce eficiența lipsește.

Conform propunerii Ministerului, până la închiderea totală a instituției, conducerea se va reduce de la 10 persoane la doar patru – un director și trei membri ai consiliului. Scopul declarat: eficientizarea cheltuielilor publice și eliminarea unor structuri de stat care consumă bani fără rezultate vizibile.

Ce este Fondul de Contragarantare și de ce vrea statul să-l închidă

Fondul Român de Contragarantare are rolul oficial de a sprijini IMM-urile, adică firmele mici și mijlocii, oferindu-le garanții sau contragaranții pentru acces mai ușor la credite. În practică însă, activitatea acestui fond este tot mai discutabilă: prea puține rezultate, prea multă birocrație și un buget alimentat cu bani publici.

Într-o perioadă în care România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar Uniunea Europeană amenință cu blocarea fondurilor, guvernul spune că vrea să taie din cheltuielile statului. Fondul este doar una dintre instituțiile care ar urma să dispară în acest proces.

Poate cea mai revoltătoare parte din poveste este legată de salariile din conducerea Fondului. Iată câteva exemple:

• Președintele directoratului câștigă lunar 26.460 de lei brut.

• Ceilalți membri ai directoratului – 25.200 de lei brut/lună.

• Președintele Consiliului de Supraveghere – 18.900 lei brut/lună.

• Fiecare membru al consiliului – 12.600 de lei brut/lună.

Toate acestea, în condițiile în care instituția urmează să fie desființată, iar activitatea se va limita la predarea garanțiilor și „închiderea ordonată” a activității. Practic, cei din conducere vor continua să fie plătiți bine pentru a închide ușile și a stinge lumina.

Cine conduce această instituție? Funcționari cu mai multe joburi la stat

O altă problemă este că multe dintre persoanele din conducere dețin și alte funcții în aparatul de stat, unele dintre ele extrem de bine plătite. De exemplu, actualul președinte al Consiliului de Supraveghere, Nicolae Stănică, este și președinte al Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Alte nume din conducere au trecut prin Ministerul Finanțelor, instituții publice sau consilii de administrație ale altor companii de stat.

Este o practică bine cunoscută în România: aceiași oameni se rotesc prin instituții de stat, încasează mai multe salarii și primesc indemnizații consistente, fără să producă vreun impact concret.

Potrivit proiectului Ministerului Finanțelor, Fondul Român de Contragarantare va intra într-un proces de dizolvare. Se va renunța la sistemul actual dualist (cu Consiliu de Supraveghere + Directorat) și se va trece la o formă simplificată: un Consiliu de Administrație format din trei membri și un director. Aceștia vor avea misiunea de a închide toate operațiunile și de a preda garanțiile aflate în sold.

Decizia face parte dintr-un plan mai amplu de tăiere a cheltuielilor publice – măsură inevitabilă, în condițiile în care România trăiește din împrumuturi, iar deficitul bugetar este deja o bombă cu ceas.

E timpul să închidem robinetele de bani pentru sinecuri

Românii sunt sătui de instituții inutile, conduse de oameni plătiți regește din bani publici, fără ca rezultatele să se vadă. Fiecare lună în care astfel de structuri mai funcționează înseamnă sute de mii de lei aruncați pe salarii, bonusuri și cheltuieli de întreținere.

Dacă guvernul vrea cu adevărat să reformeze sistemul bugetar, acestea sunt primele locuri în care trebuie să intervină: acolo unde se câștigă mult, dar se produce puțin. Însă adevărata întrebare este: vor avea curajul să meargă până la capăt sau e doar o tăiere de formă, pentru imagine?

Până atunci, cetățenii – cei care plătesc taxe din ce în ce mai mari și se împrumută indirect pentru salariile bugetarilor de lux – privesc cu scepticism promisiunile despre „reforme”. Au mai văzut filmul ăsta.