În cadrul emisiunii de sănătate BZI LIVE, 23 iulie 2025, ora 10.00, moderată de Irina Zaharia, împreună cu invitatul prof. univ. dr. Adrian Covic, medic primar de medicină internă și nefrologie , profesor / prorector al UMF Iași, șeful Compartimentului de Transplant Renal al Spitalului „Dr. C.I.Parhon” vom discuta despre legătura dintre diabet, afectarea hepatică și bolile renale.
Mai mult decât atât, pacienții care au și diabet de tip 2 prezintă un risc cardiovascular semnificativ crescut și sunt mai predispuși să moară din cauze cardiovasculare decât să progreseze către insuficiență renală.
59% dintre pacienții cu diabet zaharat de tip 2 din clinicile de medicină primară au MASLD (steatohepatită metabolică), 7% au fibroză avansată (elastografie tranzitorie), iar 1,9% au ciroză.”Studiul a analizat prevalența bolii hepatice metabolice (MASLD) la pacienți cu diabet zaharat de tip 2 în mediul de asistență primară. A folosit elastografia tranzitorie (FibroScan) pentru a evalua severitatea afectării hepatice. Majoritatea pacienților cu steatoza hepatică metabolică erau nediagnosticați anterior. Fibroza avansată a fost prezentă în 7% dintre cazuri, ceea ce implică risc crescut de complicații. Aproape 2% aveau deja ciroză , adesea fără simptome evidente. Aproape 60% dintre pacienții cu diabet de tip 2 au și o afecțiune hepatică ascunsă numită MASLD. Mai mult, 7% prezintă fibroză avansată și aproape 2% au deja ciroză, fără să știe. Vorbim despre legătura periculoasă dintre diabet și bolile de ficat, ce analize pot detecta la timp problemele și ce pași putem face pentru prevenție.
Legătura între diabet și bolile renale este una strânsă și bine documentată în medicină. Diabetul este, de fapt, cea mai frecventă cauză de boală cronică de rinichi (nefropatie diabetică) la nivel mondial.
Cum afectează diabetul rinichii?
Rinichii filtrează sângele prin milioane de unități funcționale numite nefroni. Diabetul, în special dacă nu este bine controlat, duce la: glicemie crescută constant, care afectează vasele mici de sânge din rinichi. Acest lucru slăbește capacitatea rinichilor de a filtra deșeurile și excesul de lichide din sânge. În timp, această afectare poate duce la boală cronică de rinichi (BCR) și, în cazuri severe, la insuficiență renală (necesitând dializă sau transplant).
Statistici importante:
Aproximativ 30-40% dintre persoanele cu diabet tip 1 sau tip 2 dezvoltă boală renală. Riscul crește dacă glicemia și tensiunea arterială nu sunt bine controlate.
Factori care accelerează afectarea renală la diabetic: Hiperglicemia cronică, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, fumatul, istoricul familial de boală renală, dar și utilizarea prelungită a unor medicamente (antiinflamatoare nesteroidiene, de exemplu)
Semne timpurii ale bolii renale la diabetic:
Proteinurie (prezența proteinelor în urină – primul semn al nefropatiei). Umflături la nivelul picioarelor, gleznelor sau feței. Oboseală, lipsă de concentrare. Urină spumoasă. Tensiune arterială crescută. Uneori, boala renală este asimptomatică în stadii incipiente , de aceea sunt importante analizele regulate.
Investigații recomandate: Uree și creatinină (pentru evaluarea funcției renale).Rată de filtrare glomerulară estimată (eGFR) .Albuminurie (microalbuminurie sau proteinurie în urină). Ecografie renală.
Cum poate fi prevenită afectarea renală la persoanele cu diabet: Control strict al glicemiei (menținerea HbA1c sub 7% sau conform indicațiilor medicului). Controlul tensiunii arteriale (ideal sub 130/80 mmHg). Evitarea fumatului. Dietă echilibrată, cu limitarea sării și proteinelor în exces. Evitarea automedicației, mai ales cu antiinflamatoare. Monitorizarea regulată a funcției renale (cel puțin o dată pe an).
Urmăritorii noștri pot adresa întrebări la rubrica comentarii, accesând www.bzi.ro sau, în direct, pe https://www.youtube.com/@bzinews. Emisiunile BZI LIVE au un real succes, fiecare producție media strângând zeci de mii de vizualizări.