Incredibil! Ceea ce poate face acest om cu o simplă bucată de lemn a atras atenția tuturor! Păpușile și marionetele create de el joacă în spectacole renumite – FOTO

Profesorul scenograf al Facultății de Teatru din Iași a tras cortinele și ne-a împărtășit secretele din spatele atelierului său. În atelierul său au intrat sute de studenți care au învățat să construiască păpuși, marionete și felurite decoruri. Despre lumea mută din spatele teatrului de păpuși.

De Crăciun, cotidianul „Bună Ziua Iași” vă propune spre citire o poveste de basm, asemenea Sărbătorilor de iarnă. Este vorba despre un profesor care construiește păpuși în liniștea aspră a unui atelier. Există în spatele cortinelor teatrului de păpuși o lume greu de imaginat. Un profesor de la Universitatea Națioanală de Arte „George Enescu” din Iași a tras cortinele și a ales să împărtășească din meseria lui de artist plastic, profesor de construcție a păpușilor. O lume fascinantă, așa cum o numește acesta. De ani de zile, în atelierul său din cadrul Universității mai sus menționate, s-au perindat sute sau chiar mii de studenți, doritori să afle tainele construcției păpușilor. Acesta a ales să vorbească pentru cotidianul „Bună Ziua Iași” despre crearea păpușilor, despre misterul din spatele unei astfel de lucrări.

„Această meserie m-a ales pe mine”

Mihai Cosmin Iațeșen este profesor la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași. Atelierul său este amplasat în incita clădirii în care studiază mii de artiști. Din încăperea poziționată lângă sala de spectacole a Facultății de Teatru se aud în fiecare zi a săptămânii scrijelitul studenților în polistiren sau sunetele specifice prelucrării lemnului. Mentorul lor, profesorul Cosmin Iațeșen, povestește cum a descoperit pasiunea pentru lumea care l-a cuprins cu totul.

stirilebzi.ro

Părintele Constantin Necula: „Fiţi întotdeauna de partea lui Hristos!”

Stirile PROTV

Occidentul a dat undă verde Ucrainei să atace Rusia. Zelenski a primit ce își dorea

„Sincer și fără modestie, cred că această meserie m-a ales pe mine. Este efectiv un domeniu fascinant. E vorba desigur și de pasiunea pe care am moștenit-o și am cultivat-o ulterior de la tatăl meu, Mihai Iațeșen, artist plastic, absolvent al Facultății de Arte la clasa prof. Adrian Podoleanu. Eu am crescut practic printre pânze, palete de culori, pensule și mese de proiectare specifice desenului tehnic, bancuri de lucru profesionale și argilă și caolin de vreo trei tipuri. Pe tatăl meu îl pasionau ceramica și sculptura”, povestește lector univ. dr. Mihai Cosmin Iațeșen.

A moștenit iubirea de artă de la tatăl său

Mult iubitul profesor își amintește că tatăl său avea un atelier imens și bine organizat, oferit de către conducerea școlii și a localității natale. Era un loc în care intrau o mulțime de copii, tineri și absolvenți interesați să fie inițiați în artele frumoase, să știe ce mai creează ca să își decoreze casele.

„A reuși să iți imaginezi, să schițezi pas cu pas, apoi să «construiești» un personaj din linii, forme și culori înseamnă a plăsmui entități care reprezintă simboluri culturale din literatură, teatru și istorie. Aceste imagini au efect asupra viitorului generațiilor de copii și tineri. În arta construcției păpușilor, marionetelor și a decorului pentru teatru de animație este mare nevoie de plasticieni, în mod special de absolvenți ai secției de sculptură. Vorbim aici de desenatori buni și cu reale calități în ceea ce privește pictura și arhitectura. Când vorbesc de experiență, pot afirma și faptul că trebuie sa fii deschis la tot ceea ce este nou în domeniile tehnice, pentru a le adapta sau a le include în domeniul scenografic”, adaugă prof. Mihai Cosmin Iațeșen.

Creatorul și creația sa

Redactorii cotidianului „Bună Ziua Iași” au avut multe curiozități privind lumea de basm pe care o creează profesorul. Astfel, următoarele întrebări au fost: „Cum construiți o păpușă? De la ce idee plecați?”. Cu profesionalismul caracteristic unui cadru didactic universitar, prof. Cosmin Iațeșen nu a ezitat să ofere răspunsul.

„În artele plastice, tratarea sculpturală a unor subiecte impune respectarea unor principii de construcție, modelare și structurare treptată a formei prin atingerea unor obiective importante în redarea tridimensională a imaginii. Adaptarea tematică a subiectului, reevaluarea interesului și scopului artistic propus prin mesaj reprezintă o serie de principii estetice importante pentru artiști. Este peste măsură să spun acum detaliat ceea ce presupune a construi o păpușă”, mai spune profesorul.

Colaborarea cu ceilalți creatori ai spectacolului

Constructorul de păpuși lucrează în strânsă legătură cu regizorul. Prof. Cosmin Iațeșen spune despre colaborarea cu regizorul, actorul-mânuitor, scenograful și costumierul că este foarte importantă. Acesta susține că în crearea unui spectacol, comunicarea, respectarea ideilor și îmbinarea lor reprezintă succesul.

„La realizarea unui spectacol, între regizor, costumier, actorul-mânuitor și scenograf trebuie să existe o strânsă colaborare, pentru că ei «mănâncă din aceeași pâine». Practic, toate ideile, notițele și completările fiecăruia contează. Ele trebuie puse cap la cap, evident, în primul rând de către regizor și în al doilea rând, de către scenograf, fără a-l neglija ca artist, a-i minimiza efortul, calitățile ori a-i desconsidera munca acestuia. Încă de la bun început, după părerea mea, fără a face aici apologia artistului plastic, mai ales în teatrul de animație, tonul, ambientarea generală pe tablouri și cadre trebuie să fie dată de către scenograf”, punctează prof. Cosmin Iațeșen.

Zeci de ore pentru a finaliza o păpușă

În atelierul de construcțe a păpușilor, profesorul, împreună cu studenții lui, petrec zeci de ore pentru a finaliza o păpușă. Aceștia, după cum spune profesorul, deși lucrează cu diverse materiale și substanțe pe care le inhalează, atunci când văd produsul finit, uită de tot procesul greu de construcție.

„De multe ori, actorul mânuitor în formare este nevoit, dar bine determinat de scopul pentru care studiază, să lucreze alături de scenograf la construcția păpușilor, marionetelor și a decorurilor. Acesta trebuie să fie părtaș în zecile de ore, zile întregi în care la Atelierul de Scenografie «înghite» praf, polistiren sau burete. Dar bucuria finală vine «la pachet» cu materializarea întruchipată a personajului pe care scenograful «îl vede» încă de la bun început. Apoi îl aranjează «cu dichis» prin patinare cu oxizi și ceară sau lacuri ai căror vapori îi inhalează fără să mai țină cont de sănătate. Poate că este cam dură prezentarea procesului de realizare, dar este verosimilă”, mai spune profesorul.

„Nu cred că actorul-păpușar este respectat pe cât se cuvine”

La întrebările: „Cum este privit actorul-păpușar? Credeți că este el apreciat și din punct de vedere financiar, raportat la efortul depus”, profesorul scenograf al Univărsității de Arte din Iași a ales să răspundă onest și fără menajamente. Aceasta susține că sunt mulți oameni, mulți spectatori care nici nu au habar câtă muncă este depusă în spatele construirii unui spectacol.

„Nu cred că actorul-păpușar este respectat pe cât se cuvine. Multă lume care îmi intră în atelier, adesea, este fascinată, dar și mirată, paradoxal, de existența noastră. Parcă totul este creat așa, din senin, direct pe scenă, dintr-o dată. Încă nu s-au facut pași în această privință. Un artist plastic dorește să fie pus în valoare, ori în munca de scenograf câștigul este adesea cel al regizorului și al actorului. Ei se deplasează și se produc cel mai mult. Ori pe lângă partea financiară, acesta este motivul pentru care plasticienii nu sunt interesați să fie implicați în domeniul scenografiei. Dacă tot ați deschis subiectul, munca unui scenograf este mult mai intensă, stresantă, concentrată pe o perioadă de timp relativ scurtă, în comparație cu cea a unui plastician”, încheie prof. Cosmin Iațeșen.