Constantin Ganicenco este columbofilul din Iași cu cea mai impresionantă colecție de porumbei: „Strângeam banii de covrigi ca să îmi cumpăr aceste păsări”

Constantin Ganicenco este un columbofil în vârstă de 60 de ani care este pasionat de creșterea porumbeilor încă din anul 1976. Bărbatul are în prezent o colecție impresionantă de aproximativ 600 de porumbei de diferite specii, pe care îi îngrijește cu pasiune și devotament. Ieșeanul  a început să se îndrăgostească de porumbei după ce doi dintre aceștia au făcut o vizită în podul casei părintești și, de atunci, nu a putut să se oprească din a-și mări și diversifica crescătoria.

Columbofilul din Iași, Constantin Ganicenco, este pasionat de porumbei de la vârsta de 10 ani

Constantin Ganicenco este ieșeanul care deține o colecție impresionantă de aproximativ 600 de porumbei. El este printre puținii care, în ziua de astăzi, mai au această pasiune și se consideră cam singurul din Iași cu o colecție atât de mare.

RomaniaTV

Este ştirea momentului în ROMÂNIA. Verdictul final, în mai puţin de o oră

Observatornews.ro

S-a întors în România după 12 ani, iar acum vrea să plece iar. Cu cât i-a scăzut salariul ordonanţa "Trenuleţ"

Dragostea pentru aceste ființe necuvântătoare a început să se formeze încă de la vârsta de 9-10 ani, când în podul casei sale au apărut doi porumbei. Acela a fost momentul în care s-a declanșat curiozitatea ieșeanului. Începând de atunci, acesta strângea banii de covrigi pe care îi primea de la părinți și mergea cu ei duminica în piață să își cumpere diverși porumbei.

13:34

FOTO Papagalii amorezi: cei mai loiali parteneri din lumea păsărilor

15:53, 18 Mar 2025

FOTO Este papagalul amazonian cea mai inteligentă specie de păsări? Ce caracter are și cum să ai grijă de el?

„În momentul de față am în jur de 500-600 de porumbei din mai multe rase. Sunt cam singurul cu o colecție așa mare. Cresc porumbei din 1976. Dacă o să mai trăiesc, îi cresc până închid ochii de tot. Am această pasiune pentru porumbei de la vârsta de 9-10 ani. A început datorită a doi porumbei care au intrat în podul casei și am început să îi urmăresc, să le învăț comportamentul, să le dau de mâncare și așa am prins drag de ei. Am început să îmi doresc porumbei de alte culori și ușor-ușor am trecut pe păsări de rasă. Nu mă mai satisfăceau porumbeii comuni, voiam altceva, cu un moț, cu două, încălțați și voltați. Dar și porumbei jucători care fac în aer niște acrobații. La început umblam prin piețe ca să îi iau, era piața de păsări, cum era cea de la Hala Centrală. Strângeam banii de covrigi ca să îmi cumpăr aceste păsări. Eu păstram banii cu care trebuia să mănânc la școală și îmi cumpăram porumbei de ei, mergeam în piață duminica, pe atunci era un porumbel cam 15-20 de lei, era piață, te târguiai”, a spus Constantin Ganicenco, columbofilul în vârstă de 60 de ani.

Ieșeanul mărturisește că, atunci când a început să aibă această pasiune, nu erau cărți cu informații din care să învețe toate secretele legate de creșterea acestor porumbei. Bărbatul a avut ocazia să crească sub aripa unor crescători de porumbei din Iași, de unde a învățat cele mai multe secrete și este dispus să le transmită mai departe celor care iubesc cu adevărat păsările.

„Atunci era greu să intri în posesia informațiilor, cărți nu erau, internet nu era și mai întrebai câte un moșneag prin piață. Alții te mai fraiereau, în loc de fată, îți dădeau băiat și tot așa. Am fost noros să cresc sub aripa unor bătrâni care, din păcate, nu mai sunt printre noi. Înainte, până nu avea cineva încredere în tine, nu îți spunea nimic. Am învățat astfel de la bătrâni care aveau profesii diferite, dar pasiunea era pasiune. Erau din Iași și i-am cunoscut prin cadrul expozițiilor. Bătrânii m-au învățat să cunosc standardele acestei pasiuni. Dacă tot cresc, investesc timp, pasiune, bani și dragoste, să cresc ceva frumos, ceva curat, nu hibrizi sau corcituri cum se mai spune popular. M-au învățat care sunt defectele majore, ce să urmăresc atunci când cumpăr o pasăre, de care să-mi iau, cum să mă uit la ea. Când iei o pasăre, aceasta trebuie să fie cât mai aproape de standard. Starea sănătății unei păsări o vezi prima dată prin excrementele lor, apoi luciul de pană, dacă are o culoare mată, atunci pasărea este bolnavă. Sunt multe secrete pe care le împărtășesc, dacă sunt copii care sunt pasionați cu adevărat, îi învăț. Dacă sunt care vor să facă comerț cu păsări, eu, personal, îi dau deoparte, nu îi ajut cu absolut nimic”, a adăugat acesta.

Pasiunea pentru păsări a fost preluată de către copilul și nepotul său

Ieșeanul s-a ocupat încă de când era copil de creșterea porumbeilor. Astfel, fiul acestuia, Costin Ganicenco, a copilărit printre păsări și, în prezent, este pasionat de creșterea găinilor, având și acesta o colecție impresionantă. Constantin Ganicenco este mai încântat de faptul că nepotul său în vârstă de doar 4 ani pare să iubească porumbeii la fel de mult ca el și este atent ca acestora să nu le lipsească nimic.

„Băiatului meu îi plac găinile și se ocupă de ele. Dacă l-am pus la muncă de mic, a început să îi placă, i-am dat o activitate. Eu mă bucur că a preluat această pasiune, dar mai mult mă bucur că o preia nepotul. El are 4 ani și, cum iese afară, se uită că trebuie apă la porumbei, mâncare, mă poartă ca o minge și îi place, îi iubește. Are și pisici, și căței, și iepure, strânge ouăle de la găini, este foarte pasionat și responsabil. Costi, băiatul meu, de mic copil, cred că avea 5-6 ani, l-am înscris la arte marțiale, și așa l-a ținut departe de vicii. Soția a înțeles pasiunea mea și da, și nu. Crescătorul de păsări nu are un concediu. Asta ne-a ținut legați de casă, mai mult de două zile nu putem pleca. Nu am încredere în nimeni să le îngrijească. Decât să plec și să le găsesc moarte, mai bine nu”, a povestit columbofilul din Iași.

Până s-a pensionat, Constantin Ganicenco a lucrat ca pompier la o firmă de mobilă din Iași, iar programul pe care acesta l-a avut i-a permis să se îngrijească corespunzător și de porumbei.

„Eu am fost pompier la o fabrică de mobilă din Iași până la pensionare. Mare noroc am avut de program, că lucram în ture și aveam timp dimineața să le hrănesc și tot ce le trebuia. Porumbeii își cunosc stăpânul, când intru la ei cu cineva străin, deja devin agitați. Ei mănâncă mai multe semințe, porumb, floarea-soarelui, mazărea este o proteină ușor digerabilă și este foarte bună când au ei pui. Eu i-am învățat, după ce le-am pus mâncarea, eu fluier și ei vin”, a adăugat Constantin Ganicenco.

Ieșeanul deține specii rare de porumbei care sunt și pe cale de dispariție

După ce columbofilul a început să fie din ce în ce mai curios de acest domeniu, și-a dorit să își diversifice colecția și să aibă cât mai multe specii, fiecare dintre acestea fiind formate din exemplare de mai multe culori. A început să îi achiziționeze pe cei normali din piețe, iar apoi a trecut la porumbei de rase rare.

„Am început prin anii 1970 și ceva să merg la expoziții, se făceau unele mari, erau organizate anual la Sala Polivalentă, erau atunci și mai mulți crescători ca acum. Deja această pasiune începe să piardă din adepți. Acum este era tehnologiei, copiii uită să mai joace un fotbal, să mai crească o păsărică. Am jucători de Iași, care sunt Pagii în diverse culori, negru, roșu, alb, după care am Bălani de Iași, care sunt din ce în ce mai rari, sunt aproape dispăruți. Mai am și jucători de Iași, cu moț pe nas, cum le spunem noi; sunt albi, cu capul negru. Mai am și jucători de Ardeal, cu două moțuri. Fiecare rasă are multe varietăți de culoare, îți mai scot și porumbeii pui cu alte nuanțe decât ale lor, care se trag de la bunici, transmise genetic. Curiozitatea m-a împins să îmi iau și de unul, și de altul”, a mai povestit Constantin Ganicenco.

Un alt ieșean este pasionat de porumbei și a investit în această pasiune 40.000 de euro.

Dacă un porumbel este îngrijit corespunzător, acesta poate trăi și până la 15 ani. De-a lungul anilor în care și-a întregit colecția, ieșeanul a făcut diferite modificări în gospodăria sa pentru ca porumbeii să crească într-un mediu corespunzător nevoilor lor.

„Dacă un porumbel trăiește într-o sănătate deplină, poate trăi și până la 15 ani, dar nu mai au randamentul celor tineri. Trebuie să le respecți tot protocolul sanitar-veterinar, furajare bună, să îi vaccinezi și deparazitezi la timp. De vreo 30 de ani tot fac modificări în crescătorie, pentru că ei s-au înmulțit; cerințele sunt mai mari și am o crescătorie acum, lungă de 6 metri, împărțită pe 3 compartimente de câte 2 metri înălțime și volieră lungă de 7 metri lungime și 2 metri înălțime, unde ei ies, își fac antrenamentele. Nu am calculat până acum cât am investit în această pasiune. Eu am acasă doar porumbei de expoziție, concursurile țin de păsările de zbor. Noi suntem cu păsări de ornament și agrement. Afară nu prea pot să îi las din cauza răpitoarelor, căci eu stau într-o zonă cu pădurea aproape. Sunt păsări care aproape au dispărut ca rasă, sunt de nota 10, și uliul fix pe aceia îi vânează. Vântul se alege cu penele, uliul cu carnea și noi cu găinațul”, a spus columbofilul ieșean.

Constantin Ganicenco este columbofilul din Iași care are cea mai impresionantă colecție de aproape 600 de porumbei. El este dispus să transmită mai departe secretele pe care le-a adunat de-a lungul anilor doar celor care poartă cu adevărat în suflet dragostea pentru păsări.