Inițiativă explozivă în Parlament: 15 parlamentari împing o lege care permite extinderea controlului digital

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Un proiect legislativ semnat de 15 parlamentari din PSD, PNL, USR, AUR și PACE stârnește controverse majore în Senat, după ce a fost adoptat tacit de Camera Deputaților și avansat în procedură de urgență. Printre inițiatori se numără Mihai Weber (PSD), Felix Stroe (PSD), Mihai Viorel Fifor (PSD), Mirela-Florența Matichescu (PSD), Cătălin-Viorel Mîndroc (PSD), Dragoș-Fănică Ciobotaru (PNL) și Adrian-Felician Cozma (PNL), alături de alți parlamentari din USR, AUR și PACE.

Inițiativa legislativă, cunoscută drept proiectul de lege 565/2025, vizează extinderea atribuțiilor instituțiilor statului în mediul digital și în domeniul prelucrării datelor personale, într-un context deja tensionat legat de securitate, tehnologie și protecția vieții private.

Între securitate și supraveghere extinsă

Proiectul include unele prevederi menite să alinieze legislația românească la standardele europene și ale Curții Europene a Drepturilor Omului, precum limitarea perioadei de stocare a datelor personale. Totuși, experți în drept și protecția datelor avertizează că aceste garanții sunt insuficiente în raport cu noile puteri oferite instituțiilor de securitate.

Consultantul în protecția datelor și guvernanța AI, Tudor Galoș, atrage atenția că forma actuală a legii ar putea deschide calea unui sistem de supraveghere extinsă, în care controlul asupra datelor personale devine mult mai slab. În opinia sa, textul ar putea permite un model de tip „Big Brother generalizat”, în care autoritățile au acces larg la date fără suficiente mecanisme de control extern.

Conform proiectului, instituțiile cu atribuții în securitatea națională, precum SRI, SIE, SPP, MApN, MAI și structuri din cadrul Ministerului Justiției, ar putea dezvolta și administra sisteme informatice complexe, baze de date și aplicații digitale utilizate în activitatea operativă.

În plus, acestea ar avea dreptul să prelucreze date personale atât prin metode clasice, cât și prin sisteme automatizate, inclusiv tehnologii bazate pe inteligență artificială, potrivit specialiștilor consultați de presa de investigație.

Legea prevede și obligația verificării periodice, la fiecare cinci ani, a necesității păstrării datelor. Informațiile care nu mai au legătură cu riscurile de securitate ar trebui șterse. Totuși, criticii susțin că formulările sunt suficient de vagi încât să lase loc unei interpretări largi.

Control parlamentar, dar cu limite

Supravegherea activității acestor instituții ar urma să fie realizată de comisiile parlamentare de control. Persoanele care consideră că le-au fost încălcate drepturile pot depune sesizări, iar comisiile pot solicita explicații serviciilor de informații.

Totuși, răspunsurile acestor instituții pot exclude informații esențiale precum metodele operative, sursele sau acțiunile concrete desfășurate, ceea ce ridică întrebări privind eficiența reală a controlului democratic.

Proiectul 565/2025 a trecut deja o dată prin circuitul parlamentar în 2025, dar nu a reușit să obțină suficiente voturi în Senat. La scurt timp, documentul a fost reintrodus în Parlament, aproape neschimbat, de un grup de parlamentari din mai multe partide.

Unii critici susțin că inițiativa ar fi fost reluată la presiunea instituțiilor de forță, acuzații respinse oficial, dar alimentate de declarații politice și surse citate în investigații jurnalistice.

Critici privind lipsa garanțiilor reale

Experți în drept constituțional atrag atenția că România a fost deja sancționată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru lipsa unui cadru clar privind prelucrarea datelor în activitatea de informații. Noile prevederi nu ar rezolva complet aceste probleme, susțin specialiștii.

În plus, regulamentul european privind protecția datelor permite anumite excepții în numele securității naționale, însă acestea trebuie strict definite și justificate. Criticii spun că proiectul românesc ar putea folosi exact această zonă gri pentru a extinde accesul la date.

Un alt aspect controversat este utilizarea inteligenței artificiale în procesarea datelor personale. Experții avertizează că astfel de sisteme pot lua decizii automatizate cu impact asupra drepturilor cetățenilor, fără intervenție umană.

În legislația europeană, astfel de prelucrări sunt strict limitate și necesită evaluări de impact asupra protecției datelor și asupra drepturilor fundamentale. Criticii spun însă că proiectul de lege nu include explicit aceste garanții obligatorii, ceea ce ar putea crea un vid de protecție juridică.

@unumihai.ro Mythos, arma secretă a serviciilor! Legea 5652025 a legalizat supravegherea absolută a fiecărui român! #jurnal #stiriromania #stiri#actualitate #unumihai ♬ sunet original – unumihai