Instituțiile ar putea ascunde mai ușor „informațiile incomode”. Legea care amenință transparența

Un grup de șapte deputați PNL a depus la Senat un proiect de modificare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, care ar permite instituțiilor să ascundă mai ușor informații incomode sub eticheta de „informație cu regim special”.

Inițiativa introduce o nouă categorie de informații exceptate de la accesul public și rescrie articolul 6 al legii, astfel încât orice persoană va avea dreptul la informații de interes public „cu excepția celor pentru care s-a stabilit un regim special”.

Proiectul este semnat de deputații PNL Dragoș-Fănică Ciobotaru, Adrian-Felician Cozma, Adrian Mocanu, Ciprian Pandea, George Scarlat, Robert-Ionatan Sighiartău și Dumitru Țiplea, toți apropiați ai conducerii partidului, inclusiv premierului Ilie Bolojan, potrivit unei analize PressHub.

„Informația cu regim special”, un filtru la discreția șefilor de instituții

Conform proiectului publicat pe site-ul Senatului, „informația cu regim special” include date despre cercetări științifice în curs sau finalizate, rezultatele și metodologiile acestora, secrete comerciale și patente. Determinarea acestei categorii se va face „la nivelul fiecărei autorități sau instituții publice, prin ordin al conducătorului”.

Modificările propuse la articolul 6 permit instituțiilor să refuze cererile pentru informațiile încadrate în această categorie și le oferă expres dreptul de a refuza comunicarea informațiilor dacă solicitările sunt considerate abuzive sau vizează informații cu regim special.

Formularea vagă a textului creează riscul ca orice subiect sensibil — de la contracte cu bani publici la modul în care partidele cheltuiesc subvențiile — să fie clasificat drept „secret comercial” și, astfel, să rămână inaccesibil publicului, avertizează jurnaliști și organizații civice.

Arhivele online, limitate la cinci ani

Proiectul introduce un nou alineat la articolul 5, potrivit căruia instituțiile publice trebuie să publice din oficiu informațiile prevăzute de lege — rapoarte de activitate, bugete, salarii, surse de finanțare — doar pentru o perioadă de cinci ani. După această perioadă, obligația de afișare online încetează.

În prezent, Legea 544 nu limitează perioada de păstrare a arhivelor electronice, permițând consultarea lor pe termen lung și reconstituirea istoricului cheltuirii banilor publici. Limitarea la cinci ani ar muta documentarea înapoi la hârtii greu accesibile, cereri suplimentare și eventual litigii.

Pentru jurnaliști și ONG-uri, modificarea ar afecta grav investigațiile pe termen lung, care necesită serii de bugete, contracte și rapoarte de peste zece ani, de la subvențiile partidelor până la contractele de publicitate finanțate din bani publici.

Cum vor fi comunicate informațiile

Inițiativa modifică și modul de comunicare a informațiilor de interes public, stabilind că acestea pot fi oferite electronic, pe hârtie sau verbal, dar doar „la sediul autorității/instituției publice”. Practic, răspunsurile verbale la telefon — folosite frecvent de presă pentru clarificări rapide — ar fi eliminate.

În expunerea de motive, inițiatorii se plâng de „abuzuri” ale solicitanților, care ar trimite cereri repetate sau similare, folosind informațiile „în interes propriu” pentru lucrări, petiții tendențioase sau pentru a produce prejudicii instituțiilor, citând chiar exemple legate de invenții, cercetări și patente.

Deputatii afirmă explicit că „accesul la informațiile de interes public trebuie să fie justificat de un minim interes public”, iar solicitantul ar trebui să motiveze cererea — o abordare contrară spiritului actualei legi, care garantează acces liber „oricărei persoane”, fără obligația de justificare.

O nouă tentativă de a slăbi Legea 544

Inițiativa liberalilor reia, într-o formă diferită, logica unor proiecte anterioare care încercau să introducă criterii precum „rea-credință” sau taxe descurajante pentru cereri de informații, proiecte abandonate după reacții publice puternice.

De data aceasta, instrumentul propus este mai subtil. Noțiunea de „regim special” pare inofensivă la prima vedere, dar lăsată la discreția șefilor de instituții, fără garanții și control extern, poate transforma excepția în regulă și transparența în excepție.

Proiectul se află în faza inițială a procesului legislativ, fiind înregistrat la Senat și trimis pentru avize și puncte de vedere. Dacă va fi adoptat în forma actuală, ar marca cea mai serioasă restrângere a dreptului de acces la informații de interes public de la intrarea în vigoare a Legii 544, riscând să intre în conflict cu articolul 31 din Constituție privind dreptul la informație.