Eveniment-Social

Într-o biserică dintr-un sat de lângă orașul Iași, plină de soldați germani, au fost descoperite bombe și armament din Al Doilea Război Mondial – (GALERIE FOTO, VIDEO EXCLUSIVA)

Publicat: 13 aug. 2020
Lângă orașul Iași, într-o biserică din satul Horlești, comuna Rediu au fost descoperite bombe și armament din Al Doilea Război Mondial
Bombe și muniție din Al Doilea Război Mondial, descoperite într-o biserică dintr-un mic sat de lângă orașul Iași

La doar câțiva kilometri de orașului Iași, într-o mică biserică din satul Horlești, comuna Rediu au fost descoperite bombe și armament, din Al Doilea Război Mondial! Conform datelor istorice, în acest lăcaș de cult era amplasat un „cuib” de soldați germani. Aici au avut loc lupte grele. Luptătorii nemți controlau toată zona. În consecință, nu puteau trece nici românii, și nici rușii. Așadar, colonelul Valeriu Maximovici din Armata Română a dat dispoziție ca turnul bisericii să fie bombardat

Chiar lângă orașul Iași, într-o mică biserică din satul Horlești, comuna Rediu au fost descoperite bombe și armament! Totul provine din Al Doilea Război Mondial. Datele istorice amintesc că, în Biserica Cuvioasa Parascheva Zahorna din Horlești, comuna Rediu era amplasat un „cuib” de soldați germani. Aici au avut loc lupte grele. Luptătorii nemți controlau toată zona. În consecință, nu puteau trece nici românii, și nici rușii. Așadar, colonelul Valeriu Maximovici din Armata Română a dat dispoziție ca turnul bisericii să fie bombardat.

„Lucrările de refacere a bisericii din Horlești sunt susținute, parțial, și de Primăria Rediu! Legat de aceste descoperiri, noi am avut protocol cu cei de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență pentru a se face totul în siguranță și conform legii. Pe de altă parte, este important pentru noi să avem grijă și de istoria locului, de lăcașurile ecleziastice. Cu toții știm că în zona noastră au fost mari bătălii în Al Doilea Război Mondial! În anii trecuți au fost și alte descoperiri, inclusiv cu o groapă comună. Cred cu tărie că trebuie respectate valorile, istoria și scoase în prim-plan poveștile frumoase și de viață din comunitatea noastră”, a transmis Ștefan Paraschiv, viceprimarul comunei Rediu.

Stefan Paraschiv, Viceprimarul Comunei Rediu
Stefan Paraschiv, Viceprimarul Comunei Rediu

„Colonelul Maximovici a dat dispoziție ca turnul bisericii să fie bombardat”, povestește Florin-Daniel Tănase, preot paroh la Biserica Cuvioasa Parascheva Zahorna din Horlești

Bombe și muniție din Al Doilea Război Mondial, descoperite într-o biserică dintr-un mic sat de lângă orașul Iași
Bombe și muniție din Al Doilea Război Mondial, descoperite într-o biserică dintr-un mic sat de lângă orașul Iași

Despre recentele descoperiri de bombe și armament din Al Doilea Război Mondial povestește și Florin-Daniel Tănase, preot paroh la Biserica Cuvioasa Parascheva Zahorna din Horlești. Acesta arată că, în urma excavărilor, în demisolul construcției au fost detectate o serie de muniții…

„Unde este amplasată biserica cu Hramul Sfânta Parascheva este locul unde s-au dat lupte grele deoarece a fost linia frontului în Al Doilea Război Mondial. Astfel, atunci, aici se afla un cuib de nemți chiar în turnul bisericii… Așadar, nu puteau trece nici românii, și nici rușii. Astfel, colonelul Maximovici a dat dispoziție ca turnul bisericii să fie bombardat. Dar, acesta i-a făgăduit lui Dumnezeu că, dacă va scăpa cu viață, se va implica în refacerea bisericii. Așa s-a și întâmplat deoarece în documentele bisericii, anume în procesele-verbale pe care le-am consultat, am văzut că în anul 1947 s-au găsit date care atestă fapta colonelului Maximovici care a ajutat prin colectele care s-au efectuat, atât în județul Botoșani, cât și în satele din apropierea localității noastre pentru a se reface lăcașul de cult”, povestește și Florin-Daniel Tănase, preot paroh la Biserica Cuvioasa Parascheva Zahorna din Horlești.

De menționat că, în ultima perioadă s-au făcut ample lucrări de reconsolidare a bisericii din Horlești (atestată de la 1901), dar și de reamenajare.

Istoricul comunității și de la Biserica Cuvioasa Parascheva Zahorna, din Horlești

Istoricul comunității și de la Biserica Cuvioasa Parascheva Zahorna din Horlești arată că satul era numit Zahorna. El își trage numele de la Vasile Zahorna, pomenit în documentul 7171 (anul 1662), împreună cu Horlești. Acestea formau din vechime o moșie numită Tătăreni. Mai înainte, satul s-a numit Geamiri sau Geamini, și își are numele de la un străvechi Geamanul. Manolache Codreanu a fost ctitorul bisericuței de lemn pe locul căreia s-a ridicat biserica actuală de zid din satul Horlești Zahorna, unde slujea preotul de 40 ani, loan Simionescu. Pe lângă cele două fete Maria și Zenobia, preotul a mai avut cu presvitera Ioana un băiat, nimeni altul decât Toader Simionescu, soldat al Corpului IV Armată, Divizia a Vll-a Dorobanți. El a căzut pentru patrie pe câmpul de luptă în Războiul de Independență din 1877, pomenit și cinstit în anii trecuți, când se sărbătorea „Ziua Eroilor”.

Bombe și muniție din Al Doilea Război Mondial, descoperite într-o biserică dintr-un mic sat de lângă orașul Iași
Bombe și muniție din Al Doilea Război Mondial, descoperite într-o biserică dintr-un mic sat de lângă orașul Iași

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când linia frontului se afla în zona satelor comunei Rediu, se duceau lupte grele pentru apărarea orașului Iași

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când linia frontului se afla în zona satelor comunei Rediu și în vara anului 1944 se duceau lupte grele pentru apărarea orașului Iași.

„Atunci, un grup inamic de cercetare s-a cuibărit în turla înaltă a bisericii, de unde coordona focul inamic de artilerie asupra unei unități militare a Armatei Române aflată în apărare pe versantul satului Vânători, din apropiere, producând multe victime și pierderi materiale. Aflat într-o situație dificilă, colonelul Maximovici Valeriu, din Botoșani, a ordonat distrugerea punctului inamic de observare, promițând că de va scăpa cu zile din război, va rezidi biserica la loc, fapt petrecut câțiva ani mai târziu, sfântul locaș luând înfățișarea de astăzi, la desăvârșirea căruia a luat parte întreaga obște a satului”, se arată în documente.

Datele istorice oficiale reliefează că inclusiv comuna Rediu s-a aflat pe marea linie a frontului, ce pleca de la Chișinău, ajungea la Iași și mergea spre orașul Târgu-Frumos

Datele istorice oficiale reliefează că, inclusiv comuna Rediu, s-a aflat pe marea linie a frontului, ce pleca de la Chișinău, ajungea la Iași și mergea spre orașul Târgu Frumos. Pe acest amplasament s-a derulat și Operațiunea Iași-Chișinău, cunoscută în literatura de specialitate și ca Bătălia pentru România sau ca A Doua Ofensivă Iași-Chișinău, ce se refera la luptele din răsăritul României dintre Armata Roșie și Aliații germano-români de la sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie 1944. Obiectivul ofensivei sovietice a Fronturilor al II-lea și al III-lea Ucrainean era distrugerea Grupului de Armate Sud, în cadrul căruia luptau forțe germane și române, și să ocupe România.

Operațiunea s-a încheiat cu pierderi de ambele părți, modificarea liniei frontului, coroborată cu ieșirea României din război (23 august 1944) de partea Axei și trecerea ulterioara de partea Aliaților. Așadar, la Rediu și Horlești de foarte multe ori au fost găsite fragmente de obuze, de la tancuri, dar și armament. Asemenea descoperiri sunt frecvente. Chiar acum 5 ani, a fost găsit scheletul unui ofițer german, inclusiv cu urme de la uniformă și de la echipamentul militar. Chiar la Rediu, toată lumea cunoaște un imens cimitir al eroilor, unde sunt înmormântați peste o mie de soldați români, germani și ruși, care au luptat și căzut aici în război.





Comentarii
  • Vă uitați în gura unui popă de țară care toarnă gogoși. Nu-i vina popii că-i povestitor de basme cleioase, ci e vina voastră că-l ascultați și îi dați prostiile la ziar. Să presupunem că cineva, care se pricepe, citește povestea voastră, o însăilare de prostii. Ce logică e aici ? Ce adevăruri verificabile ? Ce a făcut, până la urmă, acest colonel Maximovici, din Botoșani, că n-am înțeles ? Noi, împreună cu nemții, eram aliați până la 23 august 1944, iar pe frontul de la Iași, după ce Regele a dat comunicatul la Radio București, nu au fost schimburi de focuri imediat între foștii aliați. Atât nemții, cât și românii, nu știau cum s-o tulească mai repede, din calea rușilor. Nemții spre munți, spre trecătorile din Carpații Orientali, iar românii spre Sud. Începând din zorii zilei de 21 august s-a dat atacul rusesc, iar frontul a fost spart. Principala grijă a românilor și nemților era aceea de a nu cădea în încercuire, fiindcă erau ocoliți pe flancuri de coloane lungi de motorizate rusești, ascunzându-se prin vii, popușoaie și păduri, nicidecum să lupte. Ce surpriză senzațională e faptul că s-au pus observatoare de front în turnuri de biserică ? Iar ipoteticul Maximovici, după 21 august, avea cu totul alte griji decât să-i strice turla popii din Horlești. De aia zic, veniți-vă în fire și lasați poveștile popești, pe cât de incoerente, pe atât de denaturate.

  • Mai „X” NEROD SI VITA CE ESTI …. CHIAR ACESTA ESTE ADEVARUL. DISCUTA MAI ANALFABETULE CU SATENII (EU AM DISCUTAT CU BUNICII , TANTALAULE CARE SUFERI DE „IMAGINE”

  • Cetățene, nu degeaba ești ”sătean” din Horlești. Adică amator de basme popești. Primo, numitul Maximovici nu avea cum să dispună bombardarea aliaților, adică nemții. Pentru că noi, în acel moment, eram aliați cu nemții. Secundo, ”cuibul de nemți” nu avea cum să suie artileria în clopotniță, nu poți sui tunuri acolo, decât dacă ai studiat tactica artileriei cu tunurile popii. Tertio: românii nu aveau nici un interes ca rușii să treacă. Unde ”să treacă românii”, iar nemții nu-i lăsau ? Pot continua, însă îmi e clar că popa nu e singurul ins deranjat la cap de-acolo. Mai lipsesc de la panaramă veteranii de la 77, și bumbele din capul vostru, de distruși. Uitasem să-ntreb, ”când ai discutat cu bunicii”, erați treji, ori lucra tulburelul ?

  • Încă o veste proastă pentru tine, spune-i și tunarului de popă, care bombardează lumea cu tâmpenii. Din ordinul Comandamentului de Căpetenie al Armatei, pentru că se știa ce urmează, majoritatea locuitorilor au fost evacuați din zona liniei frontului, ca să nu fie omorâți de bombardamente. Așa că bunicii care ți-au povestit ție basmele astea nu aveau cum să le vadă direct, fiindcă nu erau acolo. Ce o fi fost la Horlești, în 1944, putem ști dintr-un singur loc – n-are importanță pentru tine. Cât de prost să fii, să însăilezi un text de articol atât de idiot, fără cap și fără coadă ?

  • Alt cretinism înspăimântător: ”aliații româno germani de la sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie 1944”. La 23 august 44 pa și pusi… ”aliații”. Ai noștri, care au mai scăpat de pe frontul din Moldova, care n-au fost cotonogiți sau prinși, afluiau deja către frontul din Ardeal, cot la cot cu rușii, să-l scarpine pe Horthy Miklos pe schinare, nicidecum să repare turle, al Horlești. Pe bune, întreb: autorul marturiei șoc-senzațional-extraordinar-nemaipomenit, cu Maximovici, clopotnițe, veterani de la 77 , schelete nemțești și bumbe ruginite, are vreu neuron teafăr ? Măcar unul singur !!!

Adauga un comentariu