Într-un sat din județul Iași încă se păstrează tradiția scrânciobului: „Datul în scrânciob înseamnă un an bogat” – FOTO

Comuna Tătăruși duce tradiția scrânciobului mai departe. Cunoscut sub numele de Bucovina Mică, acest sat este unul plin de tradiții și legende vii. Strămoșii și-au lăsat amprentele aici, fiind ca legi nescrise pe care sătenii le respectă

Din a doua zi de Paște până în ziua de Ispas, mai mulți săteni vin să se dea în scrânciob. Semnificaţia acestui obicei este legată de faptul că Iuda, după ce l-a trădat pe Iisus pentru 30 de arginţi, s-a spânzurat, trupul său fiind legănat de bătaia vântului.

Stirile PROTV

Boala cu mortalitate de aproape 15%, care se transmite prin aer. „Simptomele seamănă în primele zile cu gripa”

RomaniaTV

CÂŞTIGĂTOR MASTERCHEF 2024. S-a rupt tradiţia, cum s-a luat premiul de 75.000 de euro. Scandal uriaş cu Bontea, Dumitrescu şi Scărlătescu

Comuna Tătăruși duce tradiția scrânciobului mai departe: „Datul în scrânciob de Paște aduce un an bogat”

Bătrânii obișnuiau să creadă că datul în scrânciob, la sărbătorile Pascale, aduce sănătate și face cânepa să crească mare

În trecut, scrânciobul se construia în curtea unde se juca hora. Construcția dura chiar și 3 zile, dar cu ajutorul meșterilor era dusă la bun sfârșit. Bătrânii obișnuiau să creadă că datul în scrânciob la sărbătorile Pascale aduce sănătate și face cânepa să crească. În schimb, tinerii care urcau credeau că acest obicei le prevestește nunta.

„Și acum mă uit cu drag la acest scrânciob, deoarece îmi trezește atâtea amintiri. În tinerețea mea obișnuiam să mă dau. Țin minte că trebuia să ai un ou roșu în buzunar. Datul în scrânciob înseamnă un an bogat, sănătate, dar cea mai mare bucurie era pentru fete, deoarece reprezenta măritișul. Acum nu aș mai avea curajul să mă dau, dar este o tradiție care va rămâne permanent în sufletul meu”, destăinuie Viorica Dănilă.

Astăzi, scrânciobul este amplasat în satul Uda din comuna Tătăruși și este văzut ca un monument. Cei care au trecut de vremea tinereții se uită cu drag la el, amintindu-și de timpurile frumoase, de horele din sat și de nostalgia unei vieți simple.

„În a doua zi de Paște, flăcăii organizau hore. Se aștepta să se termine Învierea a doua, oamenii mergeau cu drag la biserică. După slujbă se auzeau lăutarii care cântau la poarta bisericii și care așteptau binecuvântarea preotului. Ei erau vestitorii sărbătorilor. Cel mai așteptat moment era datul în scrânciob, unde vedeai și bătrâni dornici să urce. Era frumos”, mărturisește Silvia Neica.

Pe cât de distractiv, pe atât de periculos

Scrânciobul se pune în mișcare prin forța brațelor, având mai multe opțiuni prin care se numără și legănatul înainte și înapoi, sau datul peste cap al scaunului, ceea ce sporește emoția dar și riscut de accidentare

Sătenii știu că scrânciobul nu oferă siguranța necesară. Acesta se pune în mișcare prin forța brațelor, având mai multe opțiuni, printre care se numără și legănatul înainte și înapoi sau datul peste cap al scaunului, ceea ce sporește emoția, dar și riscul de accidentare. Acest lucru nu-i împiedică pe săteni să ducă tradiția mai departe. Datul în scrânciob este una dintre cele mai mari bucurii ale copiilor în ziua de Paște.

„Este un pic periculos, evident, nu este un sistem de maximă securitate. Sunt oameni care vor să exagereze și fac prea mult vânt ca să se învârtă mai repede, fie se dau peste cap. Cu toate acestea, până acum nu au fost accidentări. Mai mult decât atât, se urcă în el și bătrâni. Bucuria de a se da în scrânciob a rămas aceeași”, declară Mădalina Avădănei.

Comuna Tătăruși duce tradiția scrânciobului mai departe. Pe lângă aceasta, mai sunt și altele care s-au implementat în sufletul satul, cum ar fi udatul fetelor cu apă neîncepută sau spălatul pe față cu un ou roșu, cu o monedă și busuioc. Aceste tradiții s-au păstrat până în ziua de astăzi.