Învierea Domnului Iisus Hristos, cea mai importată sărbătoare a creștinătății

Învierea Domnului Iisus Hristos este cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii. Prin răstignirea sa pe cruce, moartea şi învierea sa, Iisus a adus lumii speranța mântuirii şi a vieţii veşnice. Încă de la începutul creștinătății, răstignirea lui Iisus Hristos a fost văzută ca o zi de întristare și era celebrată prin post. În schimb, Învierea Domnului era o zi a bucuriei și era sărbătorită prin agape și cine

Paștele nu doar că este cea mai veche sărbătoare creștină, ci este și începutul tuturor sărbătorilor și praznicilor creștine. Paștele a fost sărbătorit încă din epoca apostolică. Cuvântul „Paşte” vine din ebraicul „pesah” – „trecere”. Paştele evreilor marchează trecerea „poporului ales” prin Marea Roşie, din robia Egiptului în pâmântul făgaduinţei, Canaan. Paștele este precedat de 40 de zile de post aspru, pe durata căruia creștinii au doar două zile de dezlegare la pește. După cele 40 de zile de post urmează o altă săptămână, Săptămâna Patimilor, numită și Săptămâna Mare.

RomaniaTV

Veste bună pentru seniorii cu venituri mai mici de 3.000 de lei. De când intră majorarea pe card

Observatornews.ro

Zeci de bucureşteni au aflat că blocul lor va fi demolat. Cer cel puţin 160.000 de euro despăgubiri pentru fiecare apartament

În dimineaţa zilei de Duminică, Maria, mama lui Iisus, şi Maria Magdalena merg la mormânt, însă nu-l mai găsesc acolo, semn că Hristos a Înviat

Ce semnificație are Învierea Domnului Iisus Hristos

An de an, în sâmbăta de dinaintea Învierii, la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim se petrece cea mai evidentă minune, anume aprinderea Sfintei Lumini

La doar câteva zile după intrarea sa solemnă în Ierusalim, când a fost întâmpinat cu ramuri de finic şi sărbătorit ca un împărat, Iisus Hristos a fost judecat şi răstignit pe cruce. Deşi a fost pus în mormânt, la trei zile a înviat din morţi. Toată această succesiune de evenimente de o însemnătate deosebită pentru lumea creştină a avut loc în doar o săptămână, în Săptămâna Patimilor, numită şi Săptămâna Mare. Sfânta Scriptură ne dezvăluie că Iisus Hristos a prezis de mai multe ori că va fi răstignit şi că a treia zi va învia. Temându-se ca acest lucru să nu se întâmple cu adevărat, iudeii au pus soldați de pază la mormântul Mântuitorului. Cu toate acestea, minunea a avut loc și Iisus Hristos a înviat din morți. În dimineaţa zilei de Duminică, Maria, mama lui Iisus, şi Maria Magdalena au mers la mormânt, însă nu l-au mai găsit acolo, semn că Hristos a Înviat.

02:00

Creștinii ortodocși îi sărbătoresc astăzi pe Sfinții Ierarhi Atanasie și Chiril, apărători ai dreptei credințe

02:00, 13 Jan 2025

Creștinii ortodocși îi sărbătoresc astăzi pe Sfinții Mucenici Ermil și Stratonic! Cei doi au fost uciși în aceeași zi, deoarece nu au vrut să se lepede de Hristos

După Înviere, Iisus i se arată Mariei Magdalena prima dată, însă aceasta nu-l recunoaște și îl confundă cu un grădinar pe care îl întreabă unde a pus trupul lui Iisus. După ce Maria Magdalena își dă seama cu cine vorbește, Iisus îi poruncește următorul lucru: „Mergi la frații mei și le spune: Mă voi sui la Tatăl Meu și Tatăl vostru”.

Patriarhul iese, mai apoi, în fața Sfântului Mormânt și oferă Lumina Sfântă tuturor pelerinilor, strigând de trei ori: „Veniți de luați Lumină!”

 Cum ajunge Lumina Sfânta la ortodocșii din întreaga lume

Învierea Domnului era o zi a bucuriei, și era sărbătorită prin agape și cine

An de an, în sâmbăta de dinaintea Învierii, la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim se petrece cea mai evidentă minune, anume aprinderea Sfintei Lumini. Una dintre cele mai vechi atestări documentare a apariției Sfintei Lumini datează din anul 617 d. Hr., evenimentul petrecându-se după cucerirea Ierusalimului de către perși. Pentru a dovedi că acest eveniment este, într-adevăr, o minune și nu o escrocherie, în seara Vinerii Mari, după Prohod, Mormântul Sfânt este controlat de către un polițist arab, unul turc și de un reprezentant al statului Israel. Aceștia se asigură că interiorul Sfântului Mormânt nu există nicio sursă de foc. De asemenea, aceștia îl controlează și pe ierarhul grec care presară vată peste piatra Sfântului Mormânt.

După ce această verificare este gata, ușa Sfântului Mormânt se pecetluiește cu două benzi de pânză albă, cu ceară și sigilii în formă de X. Înainte de a intra în Sfântul Mormânt, Patriarhul Ierusalimului împreună cu un sobor de preoți și credincioși din toată lumea înconjoară Sfântul Mormânt de trei ori. După aceasta, îmbrăcat doar într-un stihar alb, patriarhul intră în Mormânt. Un reprezentant al armenilor rămâne în locul dinaintea încăperii Sfântului Mormânt și poate urmări tot ce face patriarhul. Înaltul prelat poartă în mâini patru mănunchiuri cu câte 33 de lumânări, care simbolizează numărul anilor pe care Iisus Hristos i-a trăit pe Pământ. În genunchi, Patriarhul Ierusalimului citește o rugăciune specială și timp de circa 20 de minute se roagă pentru dăruirea Luminii Sfinte.

Când minunea se întâmplă, credincioșii aflați în biserică observă o lumină puternică, sub forma unui fulger, care coboară peste Sfântul Mormânt și aprinde vata așezată deasupra lespezii de piatră. Patriarhul Ierusalimului cuprinde cu mâinile vata aprinsă de foc, deoarece pentru câteva minute aceasta nu arde. Apoi pune vata în două cupe de aur cu găuri și o dă diaconilor. Aceștia duc o cupă în Sfântul Altar, iar pe cealaltă, la biserica Sfinților Împărați Constantin și Elena.

Patriarhul iese, mai apoi, în fața Sfântului Mormânt și oferă Lumina Sfântă tuturor pelerinilor, strigând de trei ori: „Veniți de luați Lumină”. De la Ierusalim, Lumina Sfântă este trimisă către creștinii ortodocși din întreaga lumea, pentru a se putea bucura așa cum se cuvine de miracolul Învierii Domnului Iisus Hristos.