Invitație la proiectul expozițional intitulat „Rizom” semnată de artista Bianca Murariu, vernisaj: Joi, 18 iunie 2026, ora 18:00, Galeria de Artă „Octav Băncilă” a U.A.P.R. Filiala Iași, Str. A. Lăpușneanu nr. 7-9, Iași

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Iași anunță prezența, în spațiile sale, a proiectului expozițional intitulat „Rizom” semnată de artista Bianca Murariu

Vernisaj: Joi, 18 iunie 2026, ora 18:00

Prezintă: Prof.Univ.dr. Cristian N. Ungureanu, Protector al UNAGE Iași

Galeria de Artă „Octav Băncilă” a U.A.P.R. Filiala Iași Str. A. Lăpușneanu nr. 7-9, Iași

Expoziția va fi deschisă în perioada: 11 – 20 iunie 2026

„RIZOM” configurează un teritoriu de interferențe între vizibil și latent, propunând o traversare a unor geografii instabile ale percepției. Imaginarul acvatic și apariția recurentă a nufărului funcționează mai puțin ca reprezentări ale naturii și mai degrabă ca dispozitive de acces către o zonă ambiguă, situată la limita dintre memorie, afect și proiecție. În acest context, peisajul încetează să fie un obiect al contemplației și devine un câmp de negociere între exterioritate și spațiul interior al experienței.

Titlul expoziției activează o dublă referință: pe de o parte, la structura vegetală subterană care susține formele emergente ale vieții, iar pe de altă parte, la modelul rizomatic al conexiunilor multiple, non-ierarhice și descentralizate. Astfel, ceea ce apare fragmentat la suprafață sugerează existența unor rețele invizibile de corespondențe și continuități. Nufărul devine un semn al acestei condiții paradoxale: prezență singulară și, simultan, expresie a unei infrastructuri ascunse care îi precede și îi depășește individualitatea.

Fără a ilustra direct concepte psihologice, lucrările evocă ideea unei matrici comune a experienței, un strat al imaginarului care transcende biografiile individuale. În această lectură, apa apare ca un mediu de suspendare și transformare, un spațiu al potențialităților nediferențiate, în care formele sunt mereu pe punctul de a se constitui sau de a se dizolva. Reflexia nu confirmă realul, ci îl destabilizează, multiplicând perspectivele și deschizând posibilitatea unor sensuri fluctuante.

Prin amploarea formatelor și caracterul imersiv al construcției vizuale, expoziția propune o experiență în care distincția dintre observator și peisaj devine incertă. Privitorul nu ocupă o poziție exterioară, ci este absorbit într-un câmp de prezențe fluide, traversat de ritmuri, ecouri și conexiuni subtile. „RIZOM” poate fi privit astfel ca o meditație asupra formelor invizibile care organizează experiența, asupra acelor structuri subiacente care preced apariția imaginii și continuă să pulseze dincolo de limitele ei perceptibile.