Iohannis, Ciolacu, Ciucă, Boloș știau de dezastrul bugetar din anul 2024! „Strict confidențial” în dreapta sus a documentului și cuvântul „URGENT” 

Jurnaliștii Europa Liberă au publicat, vineri, documente „strict confidențiale” care arată că fostul premier Marcel Ciolacu, fostul președinte Klaus Iohannis și fostul șef al Senatului Nicolae Ciucă au fost avertizați încă din 2024 asupra deficitului bugetar cauzat de cheltuielile masive din anul electoral.

Investigația jurnaliștilor Ionuț Benea și Anca Grădinaru arată că cei trei au fost avertizați că țara riscă să intre în incapacitate de plată dacă nu se iau măsuri de reducere a deficitului.

RomaniaTV

Casa de vacanță a lui Cristi Borcea, de la Sinaia, distrusă de furtuna APOCALIPTICĂ. Curtea arată ca după bombardamente: Șapte pomi ai pe casă, ca să știi

Observatornews.ro

Tamila Cristescu, despre cum a ajuns viceconsul la New York cu o lună experienţă: "S-au aliniat astrele"

Pe 31 octombrie 2024, poșta militară a Serviciului Român de Informații prelua un document de la Ministerul Finanțelor adresat către trei dintre cei mai importanți oameni din statul român.

Eticheta „strict confidențial” din dreapta sus a documentului și cuvântul „URGENT”

Eticheta „strict confidențial” din dreapta sus a documentului și cuvântul „URGENT” – scris cu litere mari deasupra borderoului cu lista destinatarilor – indicau că este vorba de un înscris important.

Hârtia a plecat în trei direcții: Cotroceni, Palatul Victoria și Palatul Parlamentului.

Destinatarii: Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă – președintele, premierul și președintele Senatului de la acea vreme.

Intitulat „Riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni” – documentul semnat de ministrul de Finanțe Marcel Boloș, secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, precum și de șefa ANAF, Nicoleta Mioara Cârciumaru, atrăgea atenția că finanțele României sunt în picaj.

Cei patru oficiali ai statului român avertizau:

„În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la finalul anului, există riscuri majore ca ținta asumată de deficit să fie depășită, cu consecința creșterii costului finanțării deficitului bugetar”.

Nu era primul document de acest fel pe care Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă îl primeau pe acest subiect. Și nu avea să fie nici ultimul.

Europa Liberă a intrat în posesia a șase documente oficiale – toate etichetate „strict confidențial” – prin care cei enumerați mai sus au fost informați, între august și decembrie 2024, cu privire la riscul iminent ca România să încheie anul cu un deficit bugetar mult mai mare decât cel asumat la începutul anului.

Întrucât documentele conțin informații de larg interes public, confirmă temeri grave și arată că oficiali ai statului român știau că țara se poate confrunta cu dificultăți economice – contracarate astăzi prin măsurile drastice pe care actualul cabinet de la Palatul Victoria se pregătește să le adopte – Europa Liberă a decis să publice documentele integral (doar cu anonimizarea semnăturilor celor implicați).

Toate aceste documente, la fel ca cel de pe 31 octombrie, publicat de Europa Liberă la începutul lunii iunie, au ajuns la Cotroceni cu poșta militară a Serviciului Român de Informații (SRI) și cuprindeau avertismente dintre cele mai grave privind situația financiară grea a țării.

Cei de la Finanțe avertizau despre riscurile ca România să nu mai găsească suficienți bani de împrumut pentru plata pensiilor și salariilor majorate substanțial de guvernul Ciolacu.

Dar și privind riscul ca România să fie retrogradată în ceea ce privește atractivitatea pentru investitori.

Contactat de Europa Liberă, fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș a confirmat existența documentelor și spune astăzi – când nu se mai află în Guvern – că informările au fost trimise către Președinție, Guvern și Senat în regim confidențial pentru că apariția lor în spațiul public putea genera o criză de neîncredere în capacitatea României de a-și plăti datoriile.

„Execuția bugetară a fost publicată lunar și s-a văzut evoluția deficitului bugetar”

Iar asta ar fi putut duce la un dezastru pe piața de capital – de unde România se împrumuta pentru a-și acoperi cheltuielile curente.

„În anul 2024, întreaga clasă politică vorbea despre faptul că nu se majorează impozitele și taxele, singurul care trimitea informări în acest sens eram eu. Execuția bugetară a fost publicată lunar și s-a văzut evoluția deficitului bugetar”, spune Marcel Boloș.

Fostul ministru mai spune că la plecarea sa de la Ministerul Finanțelor (pe 24 decembrie), deficitul bugetar al țării era de 8,43%, adică 148 de miliarde de lei. România avea să încheie anul cu un deficit de 9,3%, adică aproape 153 de miliarde de lei.

Opt miliarde au fost cheltuite doar în ultima săptămână din an. Aici intră și sumele din fondul de rezervădecontate partidelor politice pentru cheltuielile făcute în campania electorală, în urma unei ordonanțe de urgență, semnate de premierul Marcel Ciolacu.