Actualitate

Ion Cristoiu: Dosarul 10 august – un episod pilot din serialul Confruntarea dintre USRPL și Klaus Iohannis

Publicat: 08 mart. 2021
Jurnalistul Ion Cristoiu
Jurnalistul Ion Cristoiu

Ion Cristoiu scrie, în această dimineaţă pe prorpiul blog despre închiderea dosarului 10 august şi despre reacţia președintelui Klaus Iohannis dar şi despre reacţia celor de la USR. Redam, integral, editorialul publicat de jurnalistul Ion Cristoiu:

La două zile după anunțul privind respingerea de către Tribunalul București, judecătorul de Cameră preliminară, a solicitării DIICOT de redeschidere a Dosarului 10 august, Klaus Iohannis a postat pe Facebook următorul text:

„Solicit ministrului Justiției să explice public de urgență cum s-a ajuns în situația ca dosarul vizând evenimentele din 10 august 2018 să fie clasat. Românii au tot dreptul să știe cine sunt cei vinovați de actele de violență împotriva manifestanților pașnici. Lucrurile nu se pot încheia aici și de aceea am cerut ministrului Justiției și ministrului de Interne să găsească soluțiile pentru ca adevărul în legătură cu 10 august să fie aflat, iar cei responsabili să răspundă”.

Pe marginea acestei postări Cornel Nistorescu, unul dintre puținii gazetari care-și permit să-l critice fățiș pe Klaus Iohannis, a publicat în Cotidianul din 6 martie 2021 pamfletul intitulat Președintele și ministrul – tămâie la Drept. Potrivit lui Cornel Nistorescu, atât intervenția lui Klaus Iohannis, cât și răspunsul prompt a lui Stelian Ion, ministrul de Justiție, la solicitarea lui Klaus Iohannis dovezi că și Klaus Iohannis și ministrul n-au cultură juridică:

„Ce fel de stat și ce fel de justiție avem dacă un simplu cetățean, fără studii de specialitate, poate înțelege greșeala enormă făcută de președintele României în cazul «Dosarului 10 august». Câte doage o avea președintele în plus sau în lipsă ca să se lanseze într-o asemenea solicitare? Nu putea să sune un consilier sau un prieten, absolvent de Drept, chiar pe jurisconsultul de la primăria Sibiului (că îi răspunde încă!) și să-l întrebe dacă se mai poate face ceva? Putea să coboare din Dealul Cotrocenilor pe la căminele studențești și tot ar fi aflat un răspuns că să nu se facă de râs.

Orice student i-ar fi zis: «Dom’ președinte, nu se poate face nimic! Este o sentință definitivă și obligatorie și nu există altă cale decât respectul pentru o judecată definitivă ca și cele pe care scrie, de obicei, „Noi, președintele României…”»”.

Cornel Nistorescu e o personalitate a publicisticii noastre. Ca și în cazul oricărei producții însemnate, textul e complex, cu multe profunzimi aiurea. Citit cu atenție textul său are două aspecte:
La o primă vedere, Cornel Nistorescu pare chiar convins că intervențiile celor doi mărturisesc un analfabetism în materie de Drept.

Noi însă știm că Președintele cel puțin beneficiază un aparat de consilieri. Misiunea acestora e să știe ceea ce președintele habar n-are. Cornel Nistorescu știe asta. El folosește imaginea unui președinte care atacă o sentință judecătorească, pentru că habar n-are de Drept, pentru pentru a sublinia enormitatea intervenției lui Klaus Iohannis, pe care o condamnă.
Am condamnat-o și noi.
După care, lăsând gazetăria de atitudine și trecând la gazetăria de căutare a dedesubturilor ,ne-am dat seama că putem privi intervenția lui Klaus Iohannis și ca o manevră politică.

Pentru asta se cuvine să luăm seama la context:

1) După ce Tribunalul București a respins cererea de redeschidere a Dosarului, liderii USRPLUS, presa USRPLUS, ONG-urile USRPLUS, asociațiile de magistrați care sunt în slujba USRPLUS, l-au atacat pe Klaus Iohannis, arătând că, de fapt nu Tribunalul București poartă responsabilitatea înmormântării dosarului, ci Klaus Iohannis. El a numit-o pe Georgiana Hosu în fruntea DIICOT, care Georgiana Hosu, din 2019 de când dosarul a fost preluat de DIICOT, până în iunie 2020 când dosarul a fost clasat, a coordonat activitatea procurorului care a închis Dosarul. Trebuie să reamintim de câte ori e posibil că avem de a face cu o clasare a dosarului 10 august de către DIICOT sub coordonarea și cu aprobarea șefei DIICOT de la vremea respectivă. Dar după ce s-a anunțat clasarea acestui dosar, s-a ivit un tărăboi dinspre partea USRPLUS a politicii și a presei. Și atunci Georgiana Hosu a cerut Curții de Apel redeschiderea unui dosar pe care instituția condusă de ea, dar mai ales ea, îl clasaseră. Georgiana Hossu a fost contestată de USRPLUS, de presa USRPLUS și de asociațiilor magistraților care funcționează în sfera de influență a USRPLUS ca șefă a DIICOT. Dar Klaus Iohannis a numit-o totuși șefa DIICOT la propunerea lui Cătălin Predoiu. Și era limpede că Cătălin Predoiu nu a desemnat-o de capul lui. Așadar, imediat după anunțul privind decizia Tribunalului București pe Facebook, în televiziuni, prin comunicate s-a ivit o bolboroseală USRPLUS-istă împotriva lui Klaus Iohannis.

2) Klaus Iohannis nu a ținut conferință de presă, n-a dat un comunicat al Administrației Prezidențiale, ci a scris pe Facebook. Și nu imediat, ci la două zile după anunț. În limbajul analizei politice o postare pe Facebook este un semnal mult mai slab decât o intervenție publică într-un interviu, într-o conferință de presă sau într-un comunicat.

Să remarcăm astfel că:

Președintele a așteptat să vadă cum evoluează Scandalul 10 august și de abia după aceea a intervenit.
Președintele a apelat la postarea pe Facebook, cel mai slab mesaj din punct de vedere oficial.
Acesta este contextul.
Dacă analizăm textul vom constata următoarele:

Președintele solicită ministrului Justiției să explice cum s-a ajuns în situația ca Dosarul vizând evenimentele din 10 august să fie clasat.
Deci președinte nu critică decizia Justiției, nu critică sentința definitivă, ci îi cere unui ministru să explice cum s-a ajuns în situația ca Dosarul să fie clasat.
Ceea ce înseamnă că ministrul Justiției trebuia să-i explice și cum a ajuns să fie clasat dosarul de către DIICOT și apoi același DIICOT să ceară redeschiderea dosarului.
Din punctul de vedere al conținutului urmează în postare un bla-bla-ism frecvent după 10 august 2018. Președintele spune că românii au dreptul să știe cine sunt cei vinovați de actele de violență împotriva manifestanților și apoi că a cerut ministrului Justiției și ministrului de Interne să găsească soluțiile pentru ca adevărul în legătură cu 10 august să fie aflate iar responsabili să răspundă.
Această ultimă precizare este aberantă. Președintele nu cere să se afle Adevărul în legătură cu un moment cu multe enigme, ci să se afle adevărul pe care el îl comandă, și anume că sunt responsabili șefii jandarmilor și eventual liderii PSD de la vremea respectivă. Solicitarea adresată celor doi este aiurea, pentru că nu văd cum ministrul de Justiție și ministrul de Interne vor găsi soluțiile câtă vreme dosarul e din 11 august 2018. Între timp, din octombrie 2019, Klaus Iohannis a avut Guvernului Meu. În acest Guvern al Meu ministru de Interne a fost al PNL, deci a lui Klaus Iohannis, și ministru Justiției a fost Cătălin Predoiu, tot al PNL. Cei doi aveau datoria să descopere în birourile lăsate, în hârtiile predate de antecesorii PSD- iști documente prin care să se dezvăluie adevărul. Cum să le descopere Lucian Bode și Stelian Ion, care au primit cu predare-primire hârtiile de la miniștri ai PNL?

Dacă luăm ansamblu de fapte, de la context și până la conținut putem avansa ipoteza bănui că, de fapt, Klaus Iohannis a reacționat astfel nu de dragul electoratului de Dreapta, care și-a făcut o legendă din gazarea din Piața Victoriei, ci pentru c-a sesizat după două zile de pipăire a impactului pericolul întruchipat de campania USRPLUS care-l face pe el vinovat de clasarea Dosarului.

Am asistat astfel la un episod – nu atât de spectaculos cum vor fi următoarele – din serialul care se întrevede a fi confruntarea între Klaus Iohannis și USRPLUS. Eu sunt convins că pe măsură ce ne îndreptătm spre 2024 între Klaus Iohannis și Tineretul, așa li se spune celor din USRPLUS, se va adânci un conflict acum doar înmugurit. Și la un moment dat, mai ales dacă URSPLUS își va avea propriul candidat la președinție, ținta numărul unu a campaniei duse de USRPLUS va fi Klaus Iohannis. În membrilor și liderilor USRPLUS, Klaus Iohannis este și el un politician vechi. Și dacă deocamdată URSPLUS acceptă tutela președintelui în cadrul actualei coaliții de guvernare, la un moment dat se va desprinde și, repet, va avea un interes din punctul de vedere al prezidențialelor și al parlamentarelor din 2024 nu numai să se delimiteze dar să-l și atace pe Klaus Iohannis.

Așteptăm așadar episodul doi al acestui serial care a început printr-un episod pilot, mai puțin spectaculos decât ne așteptam, dar probabil că de pe la episodul 2, episodul 3, serialul va fi chiar spectaculos.





Adauga un comentariu