Actualitate

Ion Cristoiu: Patriarhul Daniel – o nouă victimă a tandemului SRI- CNSAS

Publicat: 30 oct. 2020
Ion Cristoiu
Ion Cristoiu

Ion Cristoiu scrie, pe blogul sau, despre ieşirea Patriarhului Daniel de Sărbătoarea Cuviosului Dimitrie cel Nou. Editorialistul explica faptul că în interiorul bisericii s-a acumulat un val de frustrare încă de la decizia autorităţilor de a interzice Paştele. Redam, integral, postarea publicată de Ion Cristoiu:

Marți, 27 octombrie 2020, în cuvântul rostit la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală, Patriarhul Daniel a luat atitudine față de șicanele făcute de regimul Iohannis credincioșilor ortodocși prin interzicerea participării celor din țară la pelerinajul de la Moaștele Sfintei Parascheva și la pelerinajul de la Moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel nou :

„În toamna anului 1989, cu prilejul hramului Sfântului Dimitrie cel Nou, în 27 octombrie autorităţile comuniste au interzis închinarea la sfintele moaşte. (…) Această umilire a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou a fost răsplătită în sensul că peste câteva luni regimul comunist a căzut. (…) Dumnezeu nu se lasă batjocorit! El este îndelung răbdător, dar este şi drept.”

Nu sunt un admirator al Patriarhului Daniel. Am avut serioase obiecții față de încercările sale de a face din BOR o instituție prea eficientă financiar. Nu am fost niciodată în pelerinaj la sfintele moaște. Nu sunt un credincios habotnic. Cred în învățătura lui Cristos: „Daţi Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu”.

Știu însă că învățătura asta se referă la datoria Bisericii Ortodoxe de a îndemna creștinii să respecte regulile și legile Statului, Cezarul de azi al societății. Asta nu înseamnă că Biserica trebuie să tacă în clipa în care Cezarul, Statul hăituiește pe credincioși. Cele două pelerinaje, cel de la Iași și cel de la București, au fost cele mai importante evenimente ale lui 2020 pentru Biserica Ortodoxă. Cezarul, adică președintele Klaus Iohannis, pledează pentru ținerea alegerilor pe 6 decembrie 2020 cu orice preț, chiar și cu prețul unui număr uriaș de morți, motivând că Democrația are un preț. Firește, dincolo de acest motiv expus public se ascunde ambiția lui Klaus Iohannis de a pune mâna pe puterea absolută prin adăugarea la Guvernul Meu, la SRI-ul Meu, la Parchetul Meu și a Parlamentului Meu. Cu o majoritate absolută a PNL pentru care lucrează din greu Sistemul instituțiilor de forță, de fapt, camarila de generali corupți oploșită pe lângă Cotroceni, Klaus Iohannis vrea să schimbe Constituția astfel încât el să mai poată obține încă două mandate de președinte. Îi place la nebunie cuibușorul de la Cotroceni și vrea să stea în el până în 2034. Încă paisprezece ani de acum încolo. Noi însă îl vom crede pe cuvânt pe Klaus Iohannis, ba mai mult vom fi de acord că Democrația are un preț. Da, dar și Credința are un preț. De ce ar putea Cezarul să țină alegeri în vremuri de Pandemie, socotind că acesta e cel mai important eveniment al Democrației, iar Biserica Ortodoxă Română n-ar putea ține pelerinajele anuale, cele mai importante evenimente ale credincioșilor din România? N-are și credința un preț? De ce să-l aibă doar democrația. O simplă privire asupra activității de la instalare ne arată că Patriarhul Daniel a dat Cezarului ce-i al Cezarului, nu de puține ori mai mult decât lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu. În ultima vreme, Patriarhul a părăsit amabilitatea excesivă față de Cezar și a început să critice atitudinea Regimului Iohannis față de BOR.

Cum se explică această schimbare la față?
Foarte simplu.
Încă de la interzicerea de către Stat a sărbătorii Paștelui, decizie luată cu de la sine putere, clerul, credincioșii au început să se uite strâmb la Patriarhul care părea că abdicase de la misiunea sa de Păstor al Turmei. Au venit interzicerile de la pelerinaje, secvențele cu jandarmi îmbrâncind credincioșii la Iași. Toate măsurile împotriva celor două mari evenimente ale Credinței, echivalente cu alegerile locale și parlamentare pentru Democrație, au revoltat pe credincioși Mai ales pentru că aceste măsuri au fost luate de regim fără un minim dialog cu Biserica, într-un stil arogant, tipic de altfel regimului Iohannis. Oricât de mult ar fi fost tentat Patriarhul Daniel să dea Cezarului ce-i al Cezarului poziția sa de supunere la toate șicanările credincioșilor de către Stat risca să-i submineze postura de Păstor. Așa s-a ivit declarația de marți.

Într-o țară majoritar ortodoxă, în care BOR e una dintre cele mai respectate instituții de către români, n-ar fi trebuit să se ajungă la acest conflict între Stat și BOR. Responsabilitatea principală e a Cezarului, a Statului, care a tratat BOR cu aroganța specifică regimului Iohannis, aroganța cu care sunt tratate multe alte instituții ale țării, de la Avocatul Poporului, până la Curtea Constituțională. Dacă s-a ajuns la aceste momente de maximă tensiune întruchipat de declarația Patriarhului, ar fi fost normal că regimul să intre rapid în dialog cu BOR, pentru a încerca să readucă relația Stat- Biserică în hotarele colaborării de până acum. Ce a făcut regimul Iohannis ? Prin intermediul CNSAS regimul a reacționat pedepsitor, agitând un așa zis dosar de colaborator al Patriarhului.

Încă din 10 mai 2019, când a apărut informația că Traian Băsescu a fost trimis în judecată de CNSAS sub acuzația de a fi făcut, în ipostaza de informator, Poliție politică, atrăgeam atenția, sub titlul Dosarul Traian Băsescu – O lucrătură a Serviciilor lui Klaus Iohannis prin intermediul CNSAS, că în perioada următoare instrumentul de pedepsire de către regimul Iohannis a celor care cuteză să-l supere pe Președinte va fi CNSAS. În postdecembrism – scriam, stârnit de cazul Traian Băsescu – au fost folosite pe rând pentru treburile murdare ale Președinților, Agenția Națională de Integritate, DNĂ, Parchetul general. Cum însă aceste instrumente s-au uzat de a lungul timpului, mai nou e folosit ca bulan de croire pe spinare a celor care-l supără pe Măritul Padișah, CNSAS. Conducerea a fost numită de Liviu Dragnea. Da, dar chiar în clipa când a fost numită, ea nu aparținea PSD, ci Serviciilor. În multe alte articole am dezvăluit mecanismele Operațiunii în care SRI folosește CNSAS pentru a pune la punct pe cei ce sunt nesuferiți Stăpânului de la Cotroceni. Prin intermediul unui angajat al CNSAS, Mădălin Hodor, plasat aici cu misiune precisă, se descoperă în arhive, vezi Doamne! documente despre care nimeni nu știa că există. Aceste documente sunt invocate de Mădălin Hodor în săptămânalul SRI Newsweek, condus de Sabin Orcan, singurul director de publicație fără studii, promovat în funcție după formula promovării pe vremuri a celor fără carte, dar cu origine sănătoasă. Televiziunile din rețeaua SRI, precum Realitatea Plus, B1Tv, preiau dezvăluirile funcționarului CNSAS și le prezintă ca adevăruri absolute. Așa s-a întâmplat prima oară cu Traian Băsescu. Lui Traian Băsescu i-a urmat Mugur Isărescu. În aceste zile victima e Patriarhul Daniel. E mai mult decât semnificativ pentru felul în care lucrează Sistemul faptul că dezvăluirea a apărut a doua zi după ce Patriarhul s-a încruntat la regimul Iohannis. Altădată se lucra mai cu perdea. Acum se lucrează otova, să ia aminte și alții că vor păți la fel dacă nu stau în banca lor. Vor urma și alții, pentru că instituția numită CNSAS nu s-a uzat precum celelalte în materie de diversiuni. Avântul SRI în folosirea CNSAS pentru treburi murdare ar fi fost stopat cu doi ani în urmă dacă faimoasa Comisie de control a SRI din parlament l-ar fi convocat pe Eduard Hellvig pentru a răspunde la o singură întrebare :

Cum se face că deși SRI susține de ani întregi că a dat CNSAS toate documentele privind Securitatea, documente pe baza cărora Traian Băsescu, Mugur Isărescu, Patriarhul Daniel au primit dovezi de necolaborare cu Securitatea, CNSAS invocă apariția în arhivele sale a unor noi documente prin trimiterea acestora de către SRI?





Comentarii
Adauga un comentariu