Actualitate

Ion Cristoiu: Rebeliunea Legionară sau cum s-a rupt o Coaliție de guvernare după doar patru luni

Publicat: 02 iul. 2022
Jurnalistul Ion Cristoiu
Jurnalistul Ion Cristoiu

Simpla lectură a presei de după Rebeliunea Legionară din ianuarie 1941  confirmă bănuiala c-a fost vorba de o Diversiune montată de general cu ajutorul nemților pentru a scăpa de partenerul din Coaliția de guvernare.

Chiar din debutul Guvernării a fost limpede că Alianța va eșua. Nici Legionarii și nici Ion Antonescu n-aveau încredere în partener. Lui Ion Antonescu îi repugnau legionarii în care vedea ceea ce ura el cel mai mult, Revoluția. Revoluția care înseamnă dezordine, balamuc. Exact ceea ce contravine spiritului cazon, în stare să facă ordine pînă și-n propoziție, întrebîndu-se ce-i anarhia asta, e și o literă scrisă cu Majusculă, cînd ar trebui toate să fie la fel? Îi chemase la guvernare abia în 14 septembrie 1940, sub titlul, absurd, de Stat Național-Legionar, după ce între 6 septembrie și 14 septembrie își pusese oamenii săi în posturile cheie. Scopul chemării legionarilor la putere a fost compromiterea acestora în ochii nemților. Prin natura sa dictator, Ion Antonescu voia puterea doar pentru el însuși, n-avea chef s-o împartă cu nimeni. Legionarii, la rîndu-le, acceptaseră alianța cu acest om vechi, cum îl taxau ei pe general, în speranța că după parvenirea la guvernare vor fi suficienți de puternici pentru a se debarasa de el. Ar fi suficiente semne pentru a întări suspiciunea că Legionarii au fost atrași într-o capcană prin mimarea de către Ion Antonescu a slăbiciunii. Despre asta am scris, invocînd o paralelă între Antonescu din timpul Rebeliunii legionare și Moromete din timpul rebeliunii fiilor. Dar chiar dacă suspiciunea nu s-a confirmat, evoluția evenimentelor arată că Rebeliunea a dus la o întărire fără precedent a puterilor lui Ion Antonescu. Presa a declanșat o campanie uriașă de prezentare a Conducătorului Statului, cum se autointitula generalul vorbind despre el însuși la persoana a treia, drept Salvatorul Națiunii. Paginile presei deja aservite dau în clocot de dovezi ale nenorocirilor produse de Rebeliune, ale pericolului prin care legionari au amenințat statul. Cuvîntul de ordine rămîne Veșnică recunoștință față de Conducător, cel care ne-a salvat de la Apocalipsă. Ca orice ofensivă propagandistică și aceasta nu duce lipsă de exagerări prin care se cade în ridicol. Universul din 2 februarie 1940 publică următorul material:

„Recunoştinţa unui gospodar din jud. Brăila pentru d. g-ral Ion Antonescu. Telegrama trimisă către fiicele sale, eleve la liceul industrial
Brăila, 28 Ianuarie

Se ştie că, cu prilejul turburărilor din zilele de 21-23 Ianuarie, populaţia oraşului nostru a trăit momente de groază.
Ordinea fiind restabilită datorită măsurilor luate la timp de vrednicul ostaş şi conducător al statului, d. g-ral Ion Antonescu, viaţa şi-a reluat cursul normal.

Cu această ocazie, merită să relevăm gestul adevărat românesc şi creştinesc al gospodarului Ghiţă Marinescu, din Țăndărel (Brăila), care are două fiice internate la liceul industrial de fete «Pemetis Zurmaie».

Părintele, îngrijorat nu atît de soarta copilelor sale, ci a ţării şi conducătorului statului d. g­ral Ion Antonescu, a trimis fiicelor sale următoarea telegramă:
«Dragi copii, închinaţi-vă bunului Dumnezeu un minut pe zi pentru sănătatea d-lui g-ral Ion Antonescu, care prin străduinţa sa v-a salvat căminul şi viaţa tatălui vostru, care a fost în pericol de moarte».

Telegrama a fost citită atît în faţa corpului didactic, cît și a elevelor din toate clasele, care au rămas profund emoţionate, dîndu-şi seama de pericolul prin care a trecut ţara noastră.”




Adauga un comentariu