Ion Iliescu urmează să fie audiat acasă, în dosarul Mineriadei. Ce se va întâmpla cu Petre Roman

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

​Fostul premier Petre Roman a ajuns joi dimineață, 25 aprilie, la Parchetul General, pentru a i se aduce la cunoştinţă că a fost pus din nou sub acuzare în dosarul Mineriadei din iunie 1990. Fostul președinte Ion Iliescu, în vârstă de 94 de ani, ar urma să fie audiat acasă. La mai bine de 30 de ani de la evenimentele în care au fost împușcate 4 persoane, iar alte peste 1.000 au fost rănite, dosarul Mineriadei s-a întors la Parchetul General pentru refacerea de la zero a anchetei.

La Parchetul General a ajuns și Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru în perioada decembrie 1989 – iunie 1990, pentru a fi anunțat că a fost pus din nou sub acuzare în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Petre Roman soseste la sediul Parchetului General, citat in dosarul Mineriadei din 1990, in Bucuresti, 25 aprilie 2024. Inquam Photos / George Calin

Au fost citați la Parchetul General și fostul director SRI Virgil Măgureanu, Miron Cozma, Adrtian Sîrbu, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu și Cazimir Ionescu.

Potrivit surselor citate, fostul preşedinte Ion Iliescu ar urma să fie audiat de procurori vineri, la locuința sa, deoarece nu se poate deplasa la sediul Parchetului General.

În 16 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis şi-a dat avizul pentru punerea sub acuzare a lui Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu.

Procurorii trebuie să refacă ancheta în acest dosar, după ce probele strânse de anchetatori au fost anulate în instanţă.

Iniţial, în iunie 2017, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, alături de fostul premier Petre Roman şi fostul director SRI Virgil Măgureanu, însă în decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar, pentru refacerea de la zero a anchetei.

Dosarul Mineriadei, retrimis procurorilor pentru refacerea urmăririi penale

În decembrie 2020, instanța supremă a decis ca dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 – în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu au fost trimiși în judecată în iunie 2017 pentru infracţiuni contra umanităţii – să se întoarcă la Parchet pentru refacerea anchetei. Dosarul a fost trimis în judecată în 2017 și a stat doi ani în cameră preliminară la instanța supremă.

În mai 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ca dosarul Mineriadei să fie retrimis Parchetului pentru refacerea anchetei, iar soluția a generat un val de nemulțumiri în rândul părților civile din dosar care s-au aflat în sală și care au acuzat atunci „injustiția”. „Pentru injustiția asta nefuncțională aservită ne luptăm de 29 de ani, au rămas urmași, dar acest dosar istoric arată clar că noi cu sânge am câștigat libertatea. Ce rost mai am eu față de societate, când nu am parte de acest proces echitabil? Bataie de joc”, spunea atunci Marin Stoica, care în iunie 1990 a fost bătut cu sălbăticie, până a intrat în comă.

Decizia nu a fost însă definitivă, fiind atacată atât de către Parchetul General, cât și de către sute de victime și de moștenitori ai acestora. În decembrie 2020, instanța supremă a respins definitiv ca nefondate aceste contestaţii.

Astfel, la mai bine de 30 de ani de la evenimentele în care au fost împușcate 4 persoane, iar alte peste 1.000 au fost rănite, conform procurorilor militari, dosarul Mineriadei s-a întors la Parchetul General – Secţia Parchetelor Militare, pentru refacerea de la zero a anchetei.

Instanța supremă a invocat lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele „pretins comise” de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Mugurel Cristian Florescu, în perioada 11-12 iunie 1990, „sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane”.

ICCJ a invocat și nulitatea mai multor acte de urmărire penală pe numele celor inculpaţi, constatând nulitatea rechizitoriului întocmit în acest dosar.