Prima pagină » Actualitate » Istoricul Mihai Anatolii Ciobanu la BZI LIVE: „Nu m-am gândit niciodată că voi ajunge la Moscova şi voi studia prin Arhive”
Istoricul Mihai Anatolii Ciobanu la BZI LIVE:

Istoricul Mihai Anatolii Ciobanu la BZI LIVE: „Nu m-am gândit niciodată că voi ajunge la Moscova şi voi studia prin Arhive”

13 feb. 2023, 17:15,
în Actualitate

Tânărul istoric și cercetător, dr. ist. Mihai Anatolii Ciobanu, cel care a făcut spectaculoase investigații în celebrele arhive de la Moscova, a venit în platoul BZI LIVE să povestească despre cercetările sale, despre planurile de orașe, dar și despre ce se mai găsește pe acolo pe lângă planuri, precum odoare.

De punctat că, în importanta și valoroasa sa activitate de cercetare se regăsesc prezentări științifice intitulate: ”Descoperiri în arhivele de la Moscova: planuri necunoscute ale orașului Iași”, Facultatea de Istorie din Iași, Laboratorul de Istorie urbană, 12 decembrie 2018 alături de prof. univ. dr. Laurențiu Rădvan, ”Noutăți din arhivele moscovite: Planul Harting și planul general al Bucureștilor și împrejurimilor (1807 – 1812)”, la Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga”, București, 15aprilie 2019, tot alături de prof. univ. dr. Laurențiu Rădvan); ”Cum arăta curtea domnească din Iași? Informații inedite din surse cartografice”, Facultatea de Istorie din Iași, Laboratorul de Istorie urbană, 28 mai 2019, colaborare cu prof. univ. dr. Laurențiu Rădvan (prodecan al Facultății de Istorie din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași) ș.a.m.d.

Mihai Anatolii Ciobanu la BZI LIVE

Istoric și cercetător, dr. ist. Mihai Anatolii Ciobanu a relatat pentru emisiunea BZI LIVE despre experiența sa de la Moscova, acolo unde a studiat în Arhivele Kremlinului.  De precizat că acesta a reuşit să găsească în arhivele de la Moscova documentul original al celui mai vechi plan cunoscut al capitalei Moldovei (Iași), ce datează din 1739.

„Am ales Istoria ca urmare şi a unor povestiri din sânul familiei. Mai ales bunica ne povestea de neamul ei şi de rude îndepărtate pe care eu nu le-am văzut niciodată, fiind străbunicii mei şi poate de aici interesul meu pentru istorie.

Pentru alegerea acestui domeniu, o mare influenţă au avut şi cunoştinţele mele de limbă rusă. Şi a fost un mare avantaj pentru mine, pentru că în ziua de azi, cunoscătorii de limbă rusă sunt puţini la număr. Şi am fost îndrumat la început către tematica aceasta a relaţiilor moldo-moscovite în perioada Medievală. Începând cu Ştefan cel Mare şi până la Petru Rareş… şi prima lucrare pe care am scris-o, respectiv lucrarea de licenţă a fost despre domniţa Elena, fiica lui Ştefan cel Mare, căsătorită la Moscova cu Ivan Ivonovici cel Tânăr, care era fiul lui Ivan al III-lea, care domnea, era mare cneaz al Moscovei la 1462. Şi am scris o lucrare despre această alianţă matrimonială între Ştefan al Moldovei şi Ivan al III-lea.

Ulterior am continuat aceeaşi tematică, dar deja axat pe chestiuni mai mult diplomatice… soli moscoviţi care au ajuns la Curtea lui Ştefan cel Mare şi a lui Petru Rareş. Şi apoi am grupat cele două lucrări într-o lucrare mai mare, lucrarea de doctorat, care se numeşte „Relaţiile moldo-moscovite de la Ştefan cel Mare la Petru Rareş. Oameni, fapte, ceremonial”. Şi ulterior m-am îndreptat spre chestiuni care ţin de secolul XVIII-XIX.

Ştefan cel Mare a fost un diplomat iscusit, asta o ştie toată lumea. Dar trebuie să recunoaştem că în ceea ce priveşte calculele sale în chestiuni ale alianţei cu Moscova au fost oarecum greşite. Pentru că atunci, în 1475 când a trimis el prima dată o scrisoare la Moscova, la marele cneaz Ivan al III-lea, el spera la ajutor din partea singurului mare cneaz ortodox rămas în acea vreme în această parte a Europei. Spera că va primi ajutor împotriva turcilor şi a tătarilor. Efectiv el nu a primit niciodată ajutor din partea marelui cnezat al Moscovei, dar, asta a fost situaţia.

Nu m-am gândit niciodată că voi ajunge eu la Moscova şi voi studia acolo, şi prin Arhive. Şi voi face şi cel de-al doilea Masterat acolo…În 2018 am ajuns pentru prima dată acolo, şi printr-o Bursă de la Institutul German din Moscova, pe o perioadă de 3 luni. Eu eram atunci încă interesat de perioada Medievală şi căutăm mai ales documente legate de relaţiile moldo-moscovite din această perioadă istorică. Dar în acelaşi timp, a început şi această aventură cu sursele cartografice.

Întradevăr, în România se ştia de unele planuri ce se ţineau la Moscova, mai ales despre planurile oraşelor capitală şi respectiv Bucureşti. Şi se ştia doar despre planurile aflate într-un fond, respectiv un fond consacrat integral României, Fondul 438. Doar că, pe parcursul cercetărilor amintitei arhive mi-am dat seama că numărul acestor planuri este mult mai mare. Şi atunci am înţeles că este foarte important să le cercetăm, să le copiem şi să le aducem acasă.

La Moscova, am avut o deschidere totală din partea angajaţilor Arhivelor istorice. Mai greu a fost cu copierea planurilor, din cauza costurilor. Cunoaşterea limbii ruse mi-a permis să comunic altfel cu ei şi probabil asta mi-a permis o mai bună colaborare.

Pentru Iaşi, noi am făcut tot ce se putea face, pentru că am publicat toate planurile posibile. De curând am publicat planurile oraşului Giurgiu…urmează Brăila şi apoi unele cetăţi otomane din Dobrogea.

Cel mai important plan pentru Iaşi a fost cel de la Curtea Domnească, pentru că noi nu ştim cum arată atunci. Este o fotografie a unui monument istoric, ceea ce ne ajută foarte mult. Prin aceste planuri, noi am putut afla unde se afla la Iaşi ‚Biserica de pe Poarta’.

Fondul 348 mai include şi alte dosare importante pentru istoria noastră. Dar pe lângă această arhivă de la Moscova mai sunt şi altele. Cu părere de rău, instituţional nu a existat o implicare.

La Kremlin, interesul meu era să ajung la Catedrala Arhanghelilor, unde se afla înmormântaţi marii cneji şi țari ruşi. Şi unde e soţul domniţei Elena Ivanovici, să pot vedea cu ochii mei ceea ce cândva scrisesem.

Moscova e un oraş scump, dar frumos. Plin de istorie veche, cu chestiuni pe care eu le ştiam deja, le cercetasem… Pentru perioada medievală s-au păstrat mai ales contributiille istoricilor sovietici. Moscova, actualmente duce lipsă de spicialisti în spaţiul nostru. Sunt puţini care scriu despre spaţiul nostru, pentru că puţini ştiu limba română. De asta o colaborare între istorici români şi moscoviţi este mereu binevenită”, a spus Mihai Anatolii Ciobanu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

`
`