Procurorii olandezi au anunțat vineri, în cadrul unei audieri publice, că artefactele de aur românești furate în luna ianuarie din muzeul Drents sunt, cel mai probabil, intacte și ascunse, în ciuda temerilor că ar fi fost topite pentru a șterge urmele jafului.
Cele patru comori din epoca dacică, inclusiv celebrele brățări de aur și Coiful de la Cotofenești, au fost sustrase printr-o operațiune îndrăzneață, orchestrată cu precizie de o grupare criminală din Heerhugowaard, formată din Bernhard Z. (35 de ani), Douglas Chesley W. (36 de ani) și Jan B. (20 de ani).
Creierul operațiunii și mărturia care a dat totul în vileag
Jaful a avut loc pe 25 ianuarie 2025, când cei trei suspecți au detonat o bombă artizanală pentru a pătrunde în muzeul din Assen, în nordul Olandei. În doar câteva minute, vitrinele ce adăposteau artefactele dacice au fost sparte, iar comoara de aur a fost furată. Potrivit Serviciului Public de Procuratură (OM), în timpul primei audieri împotriva lui Z. și W., s-a dezvăluit că piesele istorice ar fi fost ascunse pentru a fi vândute ulterior, semn că planul lor includea o rețea de trafic internațional de artefacte.
Jan B., arestat mai târziu în urma unei operațiuni sub acoperire, a dezvăluit anchetatorilor că Douglas Chesley W. a fost arhitectul jafului. B. le-a mărturisit agenților sub acoperire că W. a planificat totul în detaliu și că artefactele sunt în continuare păstrate în siguranță, așteptând momentul potrivit pentru a fi scoase la vânzare. Poliția a reușit să identifice implicarea acestora și datorită probelor ADN găsite pe hainele descoperite într-un container de gunoi din Assen, alături de particule de sticlă provenite de la vitrinele muzeului.
În plus, înregistrările video l-au surprins pe Jan B. achiziționând un baros și un ciocan rotopercutor, unelte esențiale în spargerea vitrinelor și a ușilor de securitate ale muzeului.
Suspecții, în tăcere absolută
Bernhard Z. și Douglas Chesley W. au refuzat să facă orice declarație în fața poliției, invocându-și dreptul legal la tăcere.
„Este dreptul lor, dar mingea este acum în terenul lor”, a declarat Parchetul, subliniind că refuzul de a coopera le-ar putea complica situația juridică.
Dacă artefactele nu vor fi recuperate, suspecții riscă să fie obligați să achite valoarea de asigurare a acestora, o sumă uriașă ce i-ar putea îndatora pentru tot restul vieții.
Ancheta este încă în plină desfășurare, iar pe lângă cei trei suspecți principali, alte patru persoane sunt sub investigație, fiind suspectate de complicitate în jaful de la muzeul Drents. Acestea au fost eliberate, dar rămân sub supravegherea autorităților.
Următoarea audiere este programată pentru 30 iulie, când vor fi prezentate public primele acuzații oficiale împotriva lui Jan B., moment în care noi detalii despre rețeaua internațională din spatele furtului ar putea ieși la iveală.