Care Revoluție în direct? Un volum mai puțin cunoscut despre Evenimentele din decembrie 1989 – Emil Constantinescu Păcatul originar, sacrificiul fondator. Revoluția din 89 așa cum a fost, editura Minerva, București, 2009 – pune punctul pe i în chestiunea titlurilor date pînă acum transmisiei în direct a Evenimentelor din decembrie 1989: Revoluția română în direct:
„Se vorbește mereu despre «Revoluția română în direct». În realitate, TVR a transmis, începînd cu ora 13.00 numai intervențiile entuziaste ale unor revoluționari (mai puțini), adeziunile optimiste ale unor nomenclaturiști (mai mulți), intervențiile (stupefiante) ale unor complotiști filosovietici, justificările (puțin credibile) ale vechilor crainici și prezentările condimentate cu știri neverificate (covîrșitor neadevărate) ale redactorului-moderator Teodor Brateș. Transmisia din stradă, din Piața Palatului, a început după ora 18.00. Dar atunci ce s-a putut vedea a fost un război împotriva Revoluției anticomuniste în care, luptîndu-se cu «teroriști» invizibil, Armata a tras și în civili, și în alți militari, toți – fără vină.”
Întru totul de acord cu Emil Constantinescu.
Transmisia în direct la TVR nu poate fi identificată cu Transmisia Revoluției Române în direct. Din mai multe puncte de vedere:
- Revoluția, dacă vrem să-i zicem așa, a avut mai multe locații în București. Nu numai la TVR, dar și în sediul CC, în Piața Republicii, la MApN, pe străzile Bucureștiului. Asta fără a ține cont că România avea și alte orașe decît București. De la Timișoara pînă la Vaslui. De la deschiderea emisiunii și pînă la miezul nopții, Revoluția în direct la TVR se limitează la un lung șir de intervenții mai mult sau mai puțin penibile din studio. Transmisii în direct sau măcar reportaje din alte locuri nu există. Se trimite un car în Piața Republicii numai și numai pentru că Ion Iliescu urma să vorbească de la balcon. Nici o reuniune crucială pentru Revoluție nu ajunge la TVR. Nici ședința de la MApN, nici reuniunea de la sediul CC cu Ion Iliescu pe post de baștan.
- Transmisia în direct de la TVR ar trebui numită Manipularea ordinară în direct. De intervenit sînt acceptați s-o facă doar cei din Complot. Prin TVR se desfășoară marea înșelătorie cu terorismul. În fine, TVR e instrumentul prin care echipa lui Ion Iliescu pune mîna pe putere.
- Mijloacele profesionale folosite de realizatori sînt de o sărăcie atingînd infantilismul. Numai și numai discursuri. Ca și moderatorii, cei care intervin din afară sînt tipici cațavencieni.
Se pune și azi întrebarea:
De ce n-a reflectat TVR pe 22 decembrie 1989 realitatea revoluționară și din alte locații, atît din București, cît și din țară?
La prima sa intervenție de la TVR din 22 decembrie 1989, de la ora 14, 35 Ion Iliescu invocă o convorbire cu un anume Luca de la Cabinetul unu:
„La sediul comitetului central se află reprezentanţii populaţiei. Am vorbit la telefon cu cabinetul numărul unu (rîsete). Nu mai era, nu mai era nici persoana numărul unu, nici secretarul şi secretariatul acestei persoane. Mi-a răspuns un tovarăş Luca, nu ştiu cine o fi săracul, mi-a spus el şi alţi cîţiva care fac parte dintr-un comitet naţional sînt acolo. Mi-au cerut să mă prezint, i-am spus cine sînt, nu m-a cunoscut omul şi n-am putut să închei un dialog (Mihai Bujor: o să vă cunoască!)”
Din după amiaza lui 22 decembrie 1989 cînd l-am văzut pe Ion Iliescu la TVR și m-am liniștit, deoarece am realizat că pleacă ai noștri ca să vină tot ai noștri, m-am întrebat cine e acel un tovarăș Luca și dacă îl va cunoaște vreodată pe Ion Iliescu. În cartea sa Păcatul originar, sacrificiul fondator. Revoluția din 89 așa cum a fost, editura Minerva, București, 2009, Emil Constantinescu scrie în dreptul orei 13,35:
„În Cabinetul 1 ocupat de revoluționari sună telefonul roșu de pe biroul lui Nicolae Ceaușescu. După o clipă de ezitare, unul dintre revoluționari ridică receptorul. De la capătul firului i se spune: «Tovarășe, vreau să vorbesc cu cineva din Comitetul Central. Răspunde: Păi, cu cine să vorbiți din Comitetul Central, că sîntem noi? Cel de la capătul firului întreabă: Dumneata cine ești? Tînărul răspunde: Eu sînt Luca, unul dintre manifestanți, după care se întoarce spre ceilalți zicînd: Mă, e unul Ion Iliescu la telefon”.
La subsolul paginii Emil Constantinescu notează:
„Dialogul mi-a fost relatat personal de Ion Gâtlan și mi-a fost confirmat chiar de Ion Iliescu.”
Ion Gâtlan e tatăl lui Mihai Gâtlan, împușcat la Dalles. Chiar dacă a intrat și el în sediul CC, inclusiv în Cabinetul numărul unu, el nu e tovarășul Luca.
Rămîn, așadar, întrebările:
Cine e tovarășul Luca?
A avut el după decembrie 19i89 prilejul să-l cunoască pe Ion Iliescu, devenit președinte la României? A mărturisit el cuiva cum a ajuns la Cabinetul unu și cum nu l-a recunoscut pe Ion Iliescu?