Noua ofensivă a Chinei! Beijingul atacă exact în domeniul în care SUA credea că este de neînvins

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Ani la rând, o parte importantă a Occidentului a anticipat declinul Chinei. De la suprainvestiții și datoriile uriașe până la criza imobiliară, îmbătrânirea populației și tensiunile politice, au existat numeroase scenarii potrivit cărora modelul economic chinez urma să ajungă inevitabil la capăt.

În tot acest timp însă, Beijingul nu s-a prăbușit. Din contră, China și-a transformat economia și a trecut, treptat, de la statutul de producător de bunuri ieftine la cel de mare putere industrială și tehnologică.

Aceasta este ideea centrală a unei analize publicate de The Guardian, semnată de editorialistul Larry Elliott, care vorbește despre o nouă etapă în evoluția economică a Chinei: „China 3.0”.

China, țara despre care Occidentul a spus că nu va rezista

Încă de la începutul ascensiunii economice chineze au existat numeroase predicții privind o eventuală prăbușire. Analiștii au indicat dependența excesivă de investiții, nivelul ridicat al datoriilor, problemele sectorului imobiliar și lipsa reformelor politice drept argumente pentru care modelul Beijingului nu ar putea funcționa la nesfârșit.

Chiar și cei care recunoșteau ritmul impresionant al dezvoltării Chinei considerau că Occidentul va păstra controlul asupra sectoarelor industriale cu valoare adăugată mare. China ar fi urmat să rămână, în această viziune, o economie specializată în producție și asamblare.

Realitatea a fost însă diferită. China a devenit, treptat, „atelierul lumii”, iar transformarea nu s-a oprit la producția de electronice și bunuri de consum.

De la produse ieftine la tehnologie de vârf

Potrivit lui Larry Elliott, evoluția Chinei poate fi împărțită în mai multe etape. În prima fază, avantajul Beijingului a fost reprezentat în special de forța de muncă ieftină și capacitatea de a produce la costuri reduse. Companii din întreaga lume și-au mutat producția către Asia pentru a profita de aceste avantaje.

Aceasta a fost prima etapă a ascensiunii chineze, numită în analiză „China 1.0”. Dar Beijingul nu s-a mulțumit cu rolul de producător al lumii.

A urmat investiția masivă în industria prelucrătoare avansată, cercetare și dezvoltare, infrastructură și tehnologii strategice.

China a început să producă bunuri din ce în ce mai sofisticate și să concureze direct cu economiile occidentale.

Panourile solare reprezintă unul dintre exemplele cele mai clare. China a ajuns să domine piața, iar în domeniul bateriilor și al automobilelor electrice a devenit un competitor major la nivel global.

Mai mult, Beijingul a început să reducă dependența de importuri chiar și în sectoare industriale complexe. În anumite domenii, China nu mai este doar cumpărătorul tehnologiei occidentale, ci a devenit producător și exportator.

Această transformare reprezintă ceea ce Elliott numește „China 2.0”.

Modelul chinez are însă și o vulnerabilitate

Succesul industrial nu înseamnă că problemele economice ale Chinei au dispărut. Criticii Beijingului au în continuare argumente importante. Economia este puternic dependentă de investiții, iar capacitatea de producție a ajuns în anumite sectoare mult peste ceea ce poate absorbi piața internă.

O problemă majoră este nivelul relativ redus al consumului intern. Salariile și protecția socială nu generează o cerere suficient de mare pentru toate produsele fabricate de economia chineză.

Prin urmare, surplusul trebuie să găsească piețe în exterior. Iar aici apar tensiunile cu celelalte mari economii ale lumii.

China este criticată pentru exporturile sale masive, despre care adversarii săi susțin că pun presiune asupra producătorilor occidentali. În același timp, Beijingul este încurajat să stimuleze consumul intern și să își reechilibreze economia.

Următorul front: inteligența artificială

În acest context apare ceea ce Larry Elliott consideră a fi „China 3.0”. Noua competiție nu mai este doar despre fabrici, automobile electrice, baterii sau panouri solare. Miza se mută către una dintre cele mai importante tehnologii ale secolului: inteligența artificială.

China încearcă să ajungă din urmă Statele Unite în dezvoltarea modelelor AI și, mai mult decât atât, să transforme propriile tehnologii în produse utilizate la scară globală.

Un exemplu prezentat în analiza The Guardian este startupul chinez Moonshot și modelul său Kimi K3, care ar fi atras o cerere atât de mare după lansare încât compania a fost nevoită să limiteze temporar noile abonamente.

Miza este uriașă deoarece modelele chineze sunt prezentate drept capabile să concureze cu produsele dezvoltate de marile companii americane, inclusiv cu cele mai noi sisteme de inteligență artificială.

Strategia Beijingului: tehnologie accesibilă și influență globală

Potrivit lui Edoardo Campanella, citat în editorial, Beijingul urmărește o strategie clară în domeniul AI. China încearcă să rămână cât mai aproape de frontiera tehnologică, să răspândească rapid propriile modele și să influențeze standardele care vor fi folosite pe piețele internaționale.

Dacă strategia va funcționa, consecințele ar putea depăși cu mult industria tehnologică.

Succesul Chinei în inteligența artificială ar putea modifica raportul economic și chiar echilibrul de putere la nivel mondial.

Ascensiunea AI chinezești ridică și o întrebare importantă pentru piețele financiare americane.

Până acum, investitorii au mizat masiv pe ideea că Statele Unite vor domina revoluția inteligenței artificiale. Evaluările foarte ridicate ale companiilor tehnologice au fost susținute tocmai de perspectiva unor profituri uriașe generate de această nouă industrie.

Însă apariția unor modele chinezești performante și mai ieftine ar putea schimba calculele.

Dacă Beijingul va demonstra că poate dezvolta tehnologii AI competitive cu investiții mai mici și că le poate distribui gratuit sau la costuri reduse, investitorii ar putea începe să se întrebe dacă actualele evaluări ale companiilor americane din domeniu sunt sustenabile.

În această situație, succesul Chinei ar putea produce turbulențe inclusiv pe Wall Street, prin reevaluarea masivă a companiilor considerate până acum câștigătoarele inevitabile ale revoluției AI.

Lecția Chinei pentru Occident

Dincolo de competiția tehnologică, analiza lui Larry Elliott ridică o problemă mai largă: cum poate Occidentul să-și reconstruiască propria capacitate industrială?

China a început acest proces în urmă cu aproape jumătate de secol, când era încă o țară mult mai săracă și mult mai puțin dezvoltată tehnologic.

Beijingul și-a stabilit obiective pe termen lung și a folosit o gamă largă de instrumente pentru a le atinge: investiții publice, subvenții, politici comerciale, control valutar și sprijin pentru industriile considerate strategice.

Strategia nu a fost lăsată exclusiv în mâinile pieței.

Rezultatul este transformarea unei economii care, în urmă cu câteva decenii, era asociată în primul rând cu produsele ieftine într-o țară capabilă să concureze în domenii industriale și tehnologice de vârf.

Iar dacă „China 2.0” a schimbat industria mondială, „China 3.0” ar putea avea ambiția de a schimba regulile competiției tehnologice globale.