Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Se discută securitatea României

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) se reuneşte, miercuri, în şedinţă la Palatul Cotroceni.

Săptămâna trecută, Administraţia Prezidenţială a anunţat că preşedintele Klaus Iohannis a convocat această şedinţă, care se va desfăşura începând cu ora 13,00.

Sursa citată a precizat că pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului sunt incluse subiecte referitoare la: evoluţii privind situaţia de securitate în regiunea Mării Negre în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei şi implicaţii pentru România; progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special privind derularea programelor de înzestrare şi demersurile de creştere a gradului de încadrare, precum şi retenţia personalului; un raport privind activitatea desfăşurată de către Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023 şi raportul CSAT privind activitatea desfăşurată anul trecut.

„În cadrul şedinţei CSAT vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale”, a mai informat Administraţia Prezidenţială.

Precedenta şedinţă a CSAT a avut loc pe 12 octombrie 2023.

Gheorghiță Vlad a cerut sporirea măsurilor în perspectiva unei extinderi a războiului

Recent, șeful Statului Major General, Gheorghiță Vlad, a cerut sporirea măsurilor în perspectiva unei extinderi a războiului, iar asta ar putea însemna chiar și antrenamente militare pentru populație.

Șeful Statului Major General al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat că militarii români nu dispun de legislația necesară pentru a doborî dronele de atac care, eventual, ar mai intra în spațiul aerian al României, așa cum s-a întâmplat în lunile din urmă.

„În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față”, a precizat generalul.

El a menționat că trebuie modificate mai multe legi și că e nevoie de o nouă inițiativă legislativă care să permită să operarea, pe timp de pace, sub auspiciile unei operații militare.

Legile care trebuie modificate, potrivit generalului Gheorghiță

Legea Apărării Naționale, Legea de organizare şi funcționare a Ministerului Apărării Naționale, Legea privind Regimul Armelor şi Munițiilor şi Legea 257/2021, privind modul de acțiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian al României.

„În această lege (n.r. – Legea privind modul de acțiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian al României), la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, (militarii români) trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, să se dea semnale că s-a încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Şi sunt patru – cinci etape. (…)

Drona respectivă bineînțeles că n-o să răspundă la toate aceste semnale, pentru că nu e un pilot care să vadă”, a explicat şeful Statului Major al Apărării.

El arată că drona sau rămășită de dronă trebuie asimilată categoriei „loitering munition” (n.r. muniție ‘rătăcitoare’), astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv.