Klaus Iohannis a trimis o sesizare la CCR privind introducerea unui nou caz de dobândire a cetățeniei române

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, 22 decembrie 2022, Curţii Constituţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991.

Legea are ca obiect de reglementare introducerea unui nou caz de dobândire a cetăţeniei române, la cerere, prin completarea art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991. Astfel, vor putea dobândi cetăţenia română şi cetăţenii străini căsătoriţi cu un cetăţean român dacă aceştia convieţuiesc în străinătate de cel puţin 10 ani de la data căsătoriei şi îndeplinesc celelalte condiţii prevăzute de lege.

„Considerăm că, prin conţinutul său normativ, Legea pentru modificarea art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991 încalcă o serie de principii şi dispoziţii constituţionale”, spune şeful statului în sesizare, arătând că Parlamentul a transmis actul normativ, în vederea promulgării, pe 5 decembrie.

El indică faptul că legea prevede că cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin dacă acesta „s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condiţiile legii pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit şi convieţuieşte cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei, sau este căsătorit şi convieţuieşte în străinătate cu un cetăţean român, de cel puţin 10 ani de la data căsătoriei”. Şeful statului apreciază că sintagma „este căsătorit şi convieţuieşte în străinătate cu un cetăţean român de cel puţin 10 ani de la data căsătoriei” este lipsită de claritate şi precizie, contrar exigenţelor constituţionale.

Preşedintele Iohannis spune că din conţinutul normei criticate nu reiese cu claritate dacă această perioadă de 10 ani trebuie să fie una neîntreruptă sau nu, mai ales prin raportare la dispoziţiile art. 8 alin. (3) din Legea nr. 21/1991. El arată că intervenţia legislativă nu este corelată cu o altă prevedere din lege, susţinând că devine neclar în ce măsură ipoteza normativă – potrivit căreia cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie se află în afara teritoriului statului român pe o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, cu consecinţa neluării în calcul a anului respectiv – va fi compatibilă cu noua soluţie legislativă ce are în vedere plasarea titularului cererii în străinătate pe întreaga perioadă de 10 ani de la data căsătoriei.

Şeful statului aduce în discuţie jurisprudenţa CCR şi prevederi ale Constituţiei, subliniind că principiile constituţionale oferă substanţă cetăţeniei, atât în accepţiunea sa de instituţie juridică reglementată prin lege cu caracter organic, cât şi în cea de condiţie juridică.

„În situaţia de faţă, o reglementare neclară, incompletă şi necorelată cu ansamblul reglementărilor în materie, nu lipseşte doar norma de claritate şi precizie, contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie, ci se răsfrânge şi asupra aplicării altor principii de rang constituţional, precum principiul statului de drept, principiile constituţionale ale cetăţeniei şi, implicit, principiul egalităţii în faţa legii. Astfel, o neclaritate ce planează asupra unui mod de dobândire a cetăţeniei române – element al instituţiei juridice cu acelaşi nume – are efecte în planul condiţiei juridice a respectivelor persoane, condiţie protejată de principiile constituţionale enumerate anterior. În concret, neclaritatea menţionată este susceptibilă de a crea interpretări diferite ale autorităţilor chemate să aplice legea – ce ar putea opune incidenţa art. 8 alin. (3) din Legea nr. 21/1991 – şi, pe cale de consecinţă, dificultăţi în aplicare şi soluţii diferite cu privire la cererile de acordare a cetăţeniei române unor cetăţeni străini sau persoane fără cetăţenie, cu aşteptări legitime întemeiate pe art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1991”, se arată în sesizare.

Preşedintele Iohannis spune că aceste aspecte contravin principiului constituţional al calităţii legii.

„În absenţa unei derogări de la norma menţionată fie ea expresă, fie implicită, cele două dispoziţii apar ca fiind contradictorii, afectându-se astfel principiul calităţii legii consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie. Pe de altă parte, în situaţia în care completarea normei criticate ar reprezenta o derogare implicită de la art. 8 alin. (3) din Legea nr. 21/1991, este neclar dacă soţul unui cetăţean român ar trebui să facă dovada că timp de 10 ani de la data încheierii căsătoriei convieţuirea a fost neîntreruptă în străinătate sau dacă poate cumula perioade de convieţuire în străinătate cu perioade de convieţuire în România”, afirmă şeful statului.