La Iași, locul legat de o celebritate pentru toată România intră în transformare și schimbare totală – GALERIE FOTO, EXCLUSIV

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În orașul Iași, un loc legat de o celebritate pentru toată România intră în transformare și schimbare totală! După mai bine de un deceniu de uitare și degradare, Biserica „Sfântul Ioan Gură de Aur”, mormântul celebrului Barbu Lăutarul, municipiul Iași, stradela Zlataust, numărul 5, intră în reparații la nivel de șarpantă și înlocuire învelitoare, consolidare, reparații curente, demolare parțială și extindere pe aliniament existent

În orașul Iași, locul legat de o celebritate pentru toată România intră în transformare și schimbare totală! După mai bine de un deceniu de uitare și degradare, Biserica „Sfântul Ioan Gură de Aur”, mormântul celebrului Barbu Lăutarul, municipiul Iași, stradela Zlataust, numărul 5, intră în reparații la nivel de șarpantă și înlocuire învelitoare, consolidare, reparații curente, demolare parțială și extindere pe aliniament existent la imobil proprietate. Este vorba de un proiect (3.049 din 14.11.2022) depus spre avizare la Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Iași. Acesta se află în faza Documentației Tehnice pentru obținerea Autorizației de Construire (D.T.A.C.) și a Proiectului Tehnic (P.TH.).

Proiectant este S.C. Modern Arhitecture Studio S.R.L., beneficiar fiind Parohia „Sfântul Ioan Gură de Aur”, prin preotul Gheorghe Popa. Zona include monumente istorice. Lăutarul cel mai renumit al țării este uitat de toți, în mizerie. Aici este amplasat mormântul singurului lăutar român care a cântat alături de Franz Liszt și care ajunsese în trecut într-o stare jalnică. Este vorba de Vasile Barbu-Stan, zis Barbu Lăutarul.

La Iași, locul legat de o celebritate pentru toată România intră în transformare și schimbare totală

Vasile Barbu s-a născut în jurul anului 1780, la Iași. Abilitatea muzicală a moștenit-o din familie. În taraful tatălui său și-a făcut practica cu temeinicie, creându-și unele relații pe la curțile boierilor, ce avea să le colinde după moartea părintelui său, cu propriul taraf. De la el a moștenit și multe cântece, mai ales balade, ce povesteau faptele pline de vitejie ale moldovenilor. Taraful lui Barbu s-a bucurat de o mare faimă în periferia Frecăului, unde era solicitat să cânte în saloanele boierești: cadril, vals, mazurcă. În 1814, talentul lăutarilor avea să fie cunoscut și în Rusia.

Dumitru Plaghino și Costache Pantazoglu, doi boieri moldoveni, au fost trimiși la Chișinău de Scarlat Calimah-Vodă, însoțiți de cei mai strașnici lăutari dintre toate tarafurile moldovene. Se presupune că nici cel mai vestit scripcar nu putea să lipsească.

Barbu Lăutarul lupta pentru drepturile și privilegiile ceterașilor

Fiind an de an ales starostele lăutarilor, Barbu lupta pentru drepturile și privilegiile ceterașilor, ajungând să fie stimat și foarte iubit de toți cei din branșă. Odată cu introducerea Regulamentului Organic, în țara noastră s-au desființat meterhanelele (fanfare) turcești și grecești. Cântecul popular și muzica de petrecere au început să-și piardă din interes. Astfel că Barbu a trebuit să-și înnoiască repertoriul cu cântece la modă, de dragoste și cu dansuri occidentale de salon occidentale. Barbu avea 60 de ani și cariera sa artistică ajunsese în declin, trăind mai mult din gloria trecutului, având succes tot cu baladele, doinele și horele.

Cu ocazia vizitei lui Frantz Liszt în Moldova, a găsit resursele artistice și fizice de a-l impresiona pe marele virtuoz maghiar. Întâlnirea lor a devenit pretutindeni cunoscută datorită unui articol publicat în săptămânalul francez „La Vie Parisienne”, numărul 48 din 28 noiembrie 1874. S-au întâlnit în casele Cazlariu de la consulatul austriac, la conacul lui Vasile Alecsandri de la Mircești, în casele Didiței Mavrocordat și în casele lui Alecu Balș. Barbu Lăutarul s-a menținut aproape 40 de ani la conducerea breslei lăutărești, având un talent excepțional.

El a creat gustul pentru muzica autentică, servind-o ca izvor de inspirație compozitorilor de muzică cultă. A mai cântat la nai și cobză, mânuindu-le cu aceeași ușurință, deși neîntrecut era și în piesele vocale. Barbu Lăutarul a murit la Iași, la vârsta de 80 de ani.

Așadar, în orașul Iași, locul legat de o celebritate pentru toată România intră în transformare și schimbare totală.