Legea ANI a fost respinsă în Senat după scandalul privind un amendament controversat. USR și PNL anunță că depun din nou proiectul

Legea privind modificarea legislației referitoare la Agenția Națională de Integritate (ANI), considerată un jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost respinsă joi, 30 iulie 2026, de Senat. Decizia a venit după dezbateri tensionate și schimburi dure de acuzații între partidele din coaliție și opoziție, totul pe fondul unui amendament contestat, despre care USR susține că este neconstituțional și că l-ar viza direct pe liderul formațiunii, Dominic Fritz. După eșecul votului, USR și PNL au anunțat că vor redepune proiectul fără prevederea care a provocat disputa.

Legea ANI a trecut de Camera Deputaților, dar a fost respinsă în Senat

Proiectul de lege privind modificarea legislației în domeniul integrității publice fusese adoptat cu o zi înainte de Camera Deputaților, însă în Senat nu a reușit să obțină numărul necesar de voturi.

La votul final, proiectul a primit 55 de voturi pentru, 28 de abțineri, în timp ce 29 de senatori nu au votat, astfel că inițiativa legislativă a fost respinsă.

Înaintea votului, liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a cerut retrimiterea proiectului la Comisia juridică pentru corectarea unor observații formulate de Departamentul Legislativ al Camerei Deputaților. Solicitarea a fost însă respinsă de plen, cu 45 de voturi pentru, 47 împotrivă, iar 16 senatori nu au votat.

Amendamentul care a declanșat scandalul

Discuțiile din Senat s-au concentrat în jurul unui amendament propus de președintele Comisiei juridice, Cristinel Rujan.

Acesta prevedea că persoanele pentru care există o decizie definitivă privind incompatibilitatea sau conflictul de interese, pronunțată înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își vor pierde automat funcția, mandatul sau demnitatea publică în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

USR a susținut că această prevedere încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii și că există riscul ca întreaga lege să fie declarată neconstituțională.

În același timp, PSD a acuzat că încercarea de retrimitere a proiectului la comisie ar fi avut ca scop protejarea primarului municipiului Timișoara, Dominic Fritz.

USR: „Am salvat cei 770 de milioane de euro”

După respingerea proiectului, senatorul USR Sorin (Gheorghe) Șipoș a anunțat că legea va fi redepusă imediat, fără amendamentul contestat, astfel încât să poată fi adoptată în cadrul unei noi sesiuni extraordinare.

„Astăzi, de fapt, prin faptul că această lege nu a fost aprobată, am salvat acești bani, împreună cu colegii, pentru că legea ar fi fost neconstituțională. Mâine, împreună cu colegii de la PNL, vom redepune această lege, fără acel amendament toxic, ilegal, neconstituțional. Săptămâna viitoare vom avea din nou și este convocată o sesiune extraordinară și vom da încă o șansă acestei legi”, a declarat senatorul USR.

Potrivit reprezentanților USR, menținerea amendamentului ar fi pus în pericol unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR și ar fi putut afecta plata unei tranșe de aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile europene.

Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a lansat acuzații dure la adresa premierului Ilie Bolojan și a partenerilor din coaliție.

Acesta a susținut că proiectul a fost blocat pentru a-l proteja pe Dominic Fritz și a afirmat că România riscă să piardă fonduri europene din cauza acestei situații.

„Într-adevăr, astăzi am constatat că Ilie Bolojan, premierul României, care vorbește despre cele 770 de milioane de euro pe care România trebuie să le absoarbă și din acest considerent ne-a și chemat într-o sesiune extraordinară, ceea ce valorează este prietenia domniei sale cu domnul Fritz. Astăzi, dragi colegi, este ziua prieteniei. Pentru România, costurile acestei prietenii înseamnă 770 de milioane de euro”, a declarat Daniel Zamfir după votul din Senat.

Ce modificări aduce proiectul privind ANI

Dincolo de disputa politică, proiectul de lege conține mai multe modificări privind funcționarea Agenției Naționale de Integritate.

Una dintre cele mai importante schimbări este faptul că declarațiile de avere nu vor mai fi publicate integral. În locul acestora, ANI va afișa într-un registru electronic doar informații precum numele persoanei, funcția deținută, tipul declarației, data depunerii și eventualele mențiuni privind depunerea la termen sau cu întârziere.

Registrul nu va conține informații despre valoarea bunurilor, adrese, conturi bancare, portofele digitale sau date privind membrii familiei.

Declarațiile de avere vor rămâne în evidența ANI pe durata exercitării funcției și încă trei ani după încetarea mandatului, având caracter confidențial. Accesul la acestea va fi permis doar persoanelor autorizate, iar toate consultările vor fi înregistrate și supuse verificărilor periodice.

Un alt amendament adoptat în Comisia juridică elimină obligația ca demnitarii să declare sumele de bani păstrate în numerar în declarațiile de avere.

În schimb, declarațiile de interese financiare vor continua să fie publicate pe site-ul ANI pentru 43 de categorii de persoane, printre care președintele României, parlamentarii, membrii Guvernului, primarii, președinții de consilii județene, magistrații Curții Constituționale, conducerea Băncii Naționale a României, ambasadorii și candidații la funcții publice.

După respingerea din Senat, USR și PNL au anunțat că vor redepune proiectul în Parlament fără amendamentul care a generat controverse.

Noua variantă urmează să fie discutată într-o sesiune extraordinară convocată săptămâna viitoare, în încercarea de a adopta o formă care să respecte cerințele constituționale și să permită României îndeplinirea jalonului din PNRR necesar pentru accesarea fondurilor europene.