Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de președinta Lia Savonea, se pregătește să își convoace judecătorii pentru a decide dacă va contesta la Curtea Constituțională legea privind pensiile magistraților, după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat marți, 2 decembrie, răspunderea în Parlament pentru a doua oară. Aceeași instanță a atacat legea și după prima asumare, demonstrând tensiunea între Guvern și sistemul judiciar pe această temă.
Ședința secțiilor reunite ale ÎCCJ este programată cel mai probabil pentru vineri, 5 decembrie, iar surse din sistemul judiciar indică că judecătorii sunt predispuși să voteze în favoarea trimiterii proiectului la CCR. Decizia finală a instanței va influența dacă legea va putea fi aplicată sau dacă va fi suspendată pentru revizuire constituțională.
Legea pensiilor magistraților, la un pas de CCR
Conform procedurilor legislative, opoziția are la dispoziție trei zile pentru a depune o moțiune de cenzură împotriva legii, începând de marți, iar în lipsa unei moțiuni, legea se consideră adoptată. Termenul limită pentru depunerea moțiunii expiră joi după-amiază. Ulterior adoptării în Parlament, legea poate fi contestată la CCR timp de două zile, până sâmbătă.
Noua variantă a legii, asupra căreia premierul și-a asumat răspunderea, diferă față de prima propunere respinsă de CCR în luna octombrie doar prin extinderea perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani. În continuare, pensia magistraților va fi calculată la 70% din ultimul salariu net, la fel ca în versiunea precedentă.
Concret, în cadrul noii legi, vârsta standard de pensionare pentru procurori și judecători va crește treptat cu un an pe an, până în 2042, când magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani. De asemenea, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu va depăși 70% din ultima indemnizație netă primită.
Controverse în justiție
Magistrații vor putea continua să se pensioneze anticipat, cu condiția să aibă 35 de ani de vechime, însă dacă nu au atins vârsta de 65 de ani, li se va aplica o penalizare anuală de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare. În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut, ceea ce înseamnă că noua lege presupune o reducere graduală a beneficiilor actuale.
Guvernul Bolojan a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii înainte de a înainta legea, însă CSM a emis un aviz negativ, ceea ce adaugă o nouă tensiune între executiv și sistemul judiciar.
Astfel, procesul legislativ pentru pensiile magistraților se desfășoară sub presiunea unui calendar strâns și a unui posibil conflict cu ÎCCJ, iar deciziile următoare ale instanței și ale Parlamentului vor stabili dacă legea poate fi aplicată sau dacă va ajunge din nou pe masa Curții Constituționale.