Limfomul non-Hodgkin. Cauze si simptome

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Limfomul non-Hodgkin (LNH) este o forma de cancer care se dezvolta in tesutul limfatic – situat in diverse parti ale organismul: ganglionii limfatici, splina, timus, vegetatiile adenoide, amigdale si maduva osoasa. Sistemul limfatic, parte importanta a sistemului imun, joaca un rol esential in apararea organismului contra infectiilor. Limfomul non-Hodgkin isi are originea in tesutul limfatic, dar se poate raspandi si in alte organe.

Cauze
Cauza limfoamelor este inca necunoscuta, dar unii factori au un rol manifest in dezvoltarea tumorii. Virusul Epstein-Barr joaca un rol in aparitia limfomului lui Burkitt, care se intalneste la copii in Africa ecuatoriala. Dezordinile imunitare sunt toate capabile sa antreneze o hiperplazie (hiperdezvoltare) a maduvei osoase si, intr-un anumit numar de cazuri, sa dea nastere unei adevarate proliferari tumorale limfoide. Deficitele imunitare congenitale, bolile autoimune, tratamentele imunosupresoare, sindroamele de imunodeficienta dobandita (SIDA) pot, de asemenea, sa faciliteze aparitia unui limfom nehodgkinian.

Tipuri
Limfomul non-Hodgkin se imparte in doua categorii:

1. Limfom non-Hodgkin agresiv (grad intermediar/mare) caracterizat prin rapiditatea cu care se divid celulele neoplazice din ganglionii limfatici, necesitand tratament imediat. Fara un tratament adecvat, speranta de viata medie la pacientii cu limfom non-Hodgkin agresiv este de la sase luni la 2 ani. Pacientii diagnosticati si tratati in stadiile incipiente ale bolii au o sansa mai mare de remisiune completa cu durata de cativa ani si o probabilitate mai mica de recurenta a bolii.

2. Limfomul non-Hodgkin indolent este caracterizat de multiplicarea si raspandirea mai lenta in organism a celulelor neoplazice, ceea ce face diagnosticarea mai dificila. Pacientii pot trai in medie 10 ani cu aceasta boala; un pacient cu limfom non-Hodgkin indolent poate primi tratament de cinci-sase ori pe parcursul vietii, pentru a incetini progresia bolii. Tratamentele standard nu pot vindeca aceasta forma de limfom.

Simptome
Boala se manifesta de cele mai multe ori printr-o umflatura dureroasa la nivelul unuia sau mai multor ganglioni limfatici superficiali. Spre deosebire de boala lui Hodgkin, un limfom nonhodgkinian se mai poate manifesta printr-o localizare predominanta in afara ganglionilor, de exemplu in tiroida, stomac, mezenter, colon, rinichi, os, ochi sau sistemul nervos central. Atunci se formeaza o tumora pe sau in partea atinsa.

Boala poate, de asemenea, sa se manifeste printr-o febra cu alterarea starii generale, ganglionii atinsi fiind, in acest caz, in interiorul abdomenului. Unele limfoame de malignitate redusa se dezvaluie sau se complica prin trecerea in sange a celulelor canceroase; altele antreneaza secretia in sange a imunoglobulinelor anormale si/sau in exces.