Lipsa irigațiilor duce la dispariția agriculturii? Daniel Vrănescu, Brand Ambassador Cotnari: „Nu ne dăm seama de gravitatea situației”

Lipsa irigațiilor din agricultură ar putea duce la probleme mai grave față de cele din prezent, potrivit fermierilor și viticultorilor.

Viticultura este afectată grav de lipsa irigațiilor din agricultură, iar efectele se simt deja în sudul țării

Potrivit lui Daniel Vrănescu, Brand Ambassador Cotnari, trebuie luate urgent măsuri în acest sens și realizate investiții în sistemele de irigații, pentru ca plantațiile cu viță-de-vie sau culturile fermierilor să nu dispară din cauza secetei.

„Viticultura pe sudul țării, malurile Dunării, Oltenia, Dobrogea, are mari probleme. Asta se întâmplă din cauza lipsei apei. Dar, din câte am înțeles, și în alte ramuri, vorbim de cultura mare, este nevoie de irigații. Vrei, nu vrei, cultura naturală, bio, de la Dumnezeu, se mută pe nord, unde încă mai există precipitații, dar și diferența nu foarte mare de temperatură dintre zi și noapte. Deci este mare nevoie de irigații, pe termen lung, pentru că, altfel, vom pierde cu toții din această situație. Trebuie investiții în sistemul de irigații. Apa este foarte importantă în viticultură. Poate nu ne dăm seama de gravitatea situației acum, dar, pe termen lung, efectele lipsei irigațiilor se vor vedea”, susține Daniel Vrănescu, Brand Ambassador Cotnari.

Crescător: „Sistemele de irigare cu care s-ar putea iriga și pășunile sunt practic inexistente”

Agricultorii din județul Iași spun că nu există un plan la nivel național pentru investiții în irigații, iar lipsa de reacție a autorităților se observă în falimentele fermierilor.

„La noi e vitregă zona în privința asta, a apei pentru irigații. Nu avem o apă curgătoare, cum este la Prut-Jijia, iar puțurile de mare adâncime sunt o loterie. Plătești, dar nu îți garantează nimeni că o să fie apă și ce debit. Altă problemă este predictibilitatea. Porumbul de 1 leu pe kg ar face rentabil irigatul, iar noi, anul acesta, am obținut undeva la 0,6 lei pe kg datorită umidității. Și ultima problemă e că băncile sunt foarte reticente și foarte scumpe. Nu se dau credite pentru fermieri și acolo ar trebui să garanteze statul. Nu zic să și subvenționeze. Este suficient să garanteze. Și credite pe termen lung, pe 10 ani. Fermierii care nu sunt susținuți falimentează, se observă asta oriunde în lume”, susține Cezar Musteață, fermier din zona Țibănești – Țibana.

02:00, 27 Apr 2026

Fermierii din Iași au primit subvenții în valoare de 10 milioane de euro în 2026 pentru sectoarele vegetal și zootehnic. Noi plăți ar trebui făcute în luna mai

02:00, 24 Apr 2026

Proprietarii companiei Teranova Nalbant SA din București vor să cumpere mai multe suprafețe de teren agricol în Iași. Care sunt comunele vizate

Situația nu este roz nici în zootehnie, unde fermierii plătesc mult pentru apa necesară creșterii animalelor.

„În zootehnie, în general, afectează lipsa ploilor pentru pășuni. Sistemele de irigare cu care s-ar putea iriga și pășunile sunt practic inexistente, dar nu doar la noi, ci la nivel de țară. Odată, era apă de la izvoare și curgea de la toate sursele, acum e apă potabilă trasă în rețeaua publică, nu de dat la animale. Izvoarele nu mai au același debit, pânza freatică e mai adâncă, nu mai e la suprafață, iar animalele nu mai au de unde să ia apă”, susține Alexandru Pașaniuc, tânăr fermier din Țibănești, Iași.

Crescătorul administrează, de mai mulți ani, o fermă mixtă.

Investiții realizate de ANIF în modernizarea sistemului de irigații din județul Iași

În regiunea Moldovei, în special în județele Vaslui și Iași, se înregistrează un deficit de apă care reduce producțiile la jumătate. Dacă unii dintre agricultori au săpat bazine sau canale pentru a reține apa de ploaie sau zăpada, foarte puțini au avut succes. De asemenea, lipsa perdelelor forestiere care să ajute în cazul unor fenomene extreme se vede în județul Iași, dar și în altele localități din țară. În alte regiuni din România, fermierii au investit din fonduri proprii pentru a delimita rândurile cu salcâm energetic. Acest model se numește silvo-agricultură și funcționează în multe părți secetoase ale lumii, cum ar fi în țările din continentul african sau în India și Sudan. Barierele forestiere de pe marginea tarlalelor împiedică vântul puternic să evapore apa din sol, care, astfel, poate reține un minim necesar pentru culturi.

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) are în derulare mai multe proiecte de modernizare a sistemului de irigații din Iași. Unul dintre proiecte este „Reabilitarea infrastructurii principale de aducţiune din subsistemul de irigaţii Sud Soloneţ, din cadrul amenajării Tabăra – Trifeşti – Sculeni, judeţul Iaşi”. Vorbim de o investiţie aflată în stadiul de execuţie de 99%, pentru care s-au alocat de la bugetul de stat aproape 29 de milioane de lei. Un alt proiect este „Reabilitarea infrastructurii principale de aducţiune din subsistemul de irigaţii Nord Soloneţ, din cadrul amenajării Tabăra – Trifeşti – Sculeni, judeţul Iaşi”. Acesta are o valoare de aproape 38 de milioane de lei, sumă alocată tot din vistieria statului, şi se află într-un stadiu de execuție de 90%. Alte proiecte vizează modernizarea sistemelor de irigații din zona Sculeni – Țuţora – Gorban, dar și Gropnița – Movileni – 1.325 hectare. Acestea sunt în curs de demarare a lucrărilor, cu o valoare totală de 117 milioane de lei. Proiectele de investiții și irigarea culturilor sunt gestionate de Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF). În anul 2025, din cele 280.000 de hectare cu terenuri agricole exploatate de fermierii din județul Iași, s-au irigat în jur de 40.000 de hectare, o suprafață extrem de mică.

Astfel, lipsa irigațiilor din agricultură ar putea duce la probleme mai grave față de cele din prezent, potrivit fermierilor și viticultorilor.