Lovitură de milioane pentru PNL! ÎCCJ obligă partidul să returneze peste 14 milioane de lei din campania lui Nicolae Ciucă

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Partidul Național Liberal a pierdut definitiv procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) privind decontarea unor cheltuieli din campania prezidențială a lui Nicolae Ciucă din 2024. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins recursul liberalilor, astfel că formațiunea trebuie să restituie bugetului de stat peste 14,1 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 2,8 milioane de euro.

Decizia pronunțată joi, 15 octombrie 2026, vine într-un moment dificil pentru finanțele partidului, care s-a confruntat după alegerile din 2024 cu datorii importante generate de campaniile electorale. Potrivit unor informații publicate anterior în presă, obligațiile financiare ale PNL ar fi depășit 150 de milioane de lei.

Înalta Curte a respins definitiv recursul liberalilor

Potrivit minutei publicate de instanța supremă, judecătorii au respins ca nefondat recursul formulat de PNL împotriva hotărârii Curții de Apel București. Prin urmare, rămâne în vigoare soluția prin care partidul nu a reușit să obțină anularea deciziei emise de AEP.

Dosarul, înregistrat la ÎCCJ în februarie 2026, a fost analizat în ședința din 24 septembrie, însă pronunțarea a fost amânată de două ori, până la 15 octombrie. Hotărârea este definitivă în acest litigiu.

Procesul a pornit de la decizia AEP din 7 mai 2025, prin care liberalilor li s-a cerut să returneze suma de 14.117.378,04 lei, reprezentând cheltuieli electorale considerate neeligibile pentru rambursare.

PNL a contestat măsura în instanță, însă Curtea de Apel București i-a respins acțiunea în noiembrie 2025. Liberalii au continuat demersul prin recurs, fără să obțină schimbarea soluției.

De ce trebuie PNL să dea banii înapoi

Litigiul vizează modul în care au fost finanțate și ulterior decontate cheltuielile din campania prezidențială a lui Nicolae Ciucă.

În decembrie 2024, PNL a solicitat rambursarea cheltuielilor electorale. Ulterior, AEP a restituit partidului 17.650.605,51 lei, în baza procedurii speciale adoptate după anularea alegerilor prezidențiale.

Verificările efectuate ulterior au scos la iveală cheltuieli pe care autoritatea electorală le-a considerat incompatibile cu regulile de rambursare. Cea mai mare parte a sumei contestate, respectiv 14.109.587,59 lei, provenea din cheltuieli electorale finanțate din subvențiile primite de partid de la bugetul de stat.

La această valoare s-au adăugat 7.790,45 lei, reprezentând o diferență identificată la o factură emisă de Antena 3. În total, AEP a stabilit că PNL trebuie să returneze 14.117.378,04 lei.

Problema juridică are la bază prevederile Legii nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Potrivit interpretării aplicate de AEP, cheltuielile electorale achitate din subvenții publice nu puteau fi rambursate din nou de la bugetul de stat.

Anularea scrutinului prezidențial din 2024 și adoptarea unei ordonanțe de urgență privind restituirea cheltuielilor electorale au complicat situația. AEP a considerat că procedura specială nu elimină restricțiile prevăzute de legislația generală privind finanțarea partidelor.

Publicitate online și servicii media, printre cheltuielile verificate

Documentele aferente deciziei AEP cuprind mai multe facturi pentru servicii folosite în campania electorală, inclusiv publicitate online, promovare în mass-media și alte activități de comunicare.

Printre furnizorii menționați se află Avandor International SRL, cu o factură de 1.890.348 de lei, și Campus Media TV SRL, cu o factură de 1.360.121,39 lei. În documente mai apar DBV Media House SRL, Kensington Communications SRL, Casimo Sibinvest SRL și RTV HD SRL, precum și servicii asociate unor posturi de televiziune, inclusiv B1 TV și Antena 3.

Faptul că anumite cheltuieli au fost respinse la rambursare nu înseamnă automat că serviciile respective nu au fost prestate. În cazul celei mai mari părți a sumei, problema identificată de AEP a fost sursa din care fuseseră finanțate cheltuielile, nu neapărat existența serviciilor facturate.

PNL poate suporta dobânzi și penalități

Decizia AEP prevedea restituirea banilor în termen de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ. În cazul neachitării la termen, autoritatea a indicat aplicarea dobânzilor și penalităților de întârziere, potrivit Codului de procedură fiscală.

Documentul prevede, de asemenea, posibilitatea declanșării executării silite prin poprire, în condițiile legii.

Hotărârea definitivă a ÎCCJ înlătură posibilitatea ca PNL să obțină anularea deciziei AEP prin căile ordinare de atac în acest dosar. Situația concretă a eventualelor plăți, penalități sau măsuri de executare trebuie însă stabilită în funcție de stadiul obligației de restituire.

Datoriile acumulate după alegerile din 2024

Problema celor 14 milioane de lei se adaugă dificultăților financiare despre care presa a relatat după campaniile electorale din 2024.

În februarie 2025, publicația Snoop a scris, citând surse din conducerea liberală, că partidul avea datorii și obligații de plată de peste 30 de milioane de euro. Printre acestea se numărau sume importante aferente contractelor pentru materiale electorale și publicitate.

În relatările apărute atunci era menționată și societatea AMMA Print, către care datoriile PNL ar fi ajuns la aproximativ 125-130 de milioane de lei. După rezultatele slabe obținute de Nicolae Ciucă la alegerile prezidențiale, conducerea partidului ar fi început să analizeze situația financiară și să caute soluții pentru renegocierea obligațiilor.

Ilie Bolojan, care a preluat conducerea interimară a PNL după alegerile din 2024, a dispus un audit financiar pentru evaluarea situației partidului. În declarații publice din 2025, acesta a recunoscut existența datoriilor și a afirmat că vor fi achitate, inclusiv din cotizațiile membrilor.

În august 2025, HotNews relata, citând surse liberale, că decizia de a contesta în instanță măsura AEP fusese luată și în contextul dificultăților de lichiditate ale formațiunii.

Prin urmare, obligația de a restitui peste 14,1 milioane de lei reprezintă o nouă presiune financiară pentru PNL. Deși titlul de „aproape de faliment” nu este confirmat printr-o procedură oficială de insolvență sau faliment, pierderea procesului definitiv obligă partidul să gestioneze o datorie importantă într-un context financiar deja dificil.