Lovitură de teatru, în dosarul „Amanta”! Mandate de aducere, emise de judecătorii ieșeni pe numele unor martori-cheie! Se prelungește suspansul în cazul fostului primar al Iașului, Gheorghe Nichita

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

La ultimul termen, dosarul intitulat generic „Amanta” a fost amânat de judecători pentru data de 25 octombrie 2021. În plus, magistrații au dispus emiterea unor mandate de aducere pe numele unor martori-cheie din dosarul ce îl privește pe fostul primar Gheorghe Nichita. Amintim că, inițial, Nichita a fost condamnat de Tribunalul Iași în acest caz

Răsturnare de situație, în dosarul intitulat generic „Amanta”! La ultimul termen, dosarul a fost amânat de judecători pentru data de 25 octombrie 2021. În plus, magistrații au dispus emiterea unor mandate de aducere pe numele unor martori-cheie din dosarul ce îl privește pe fostul primar Gheorghe Nichita.

„Instanța amână cauza și acordă termen pe data de 25 octombrie 2021, pentru când se vor emite mandate de aducere pe numele martorilor legal citați, care au lipsit la acest termen, în vederea audierii”, au afirmat magistrații din cadrul Curții de Apel Iași. Amintim că, recent, judecătorii au admis o cerere formulată de Gheorghe Nichita.

Astfel, judecătorii au încuviințat reaudierea unor martori, printre care și pe cea a lui Ioan Scripniciuc.

„Instanța încuviințează proba testimonială solicitată de inculpatul-apelant Gheorghe Nichita, constând în audierea martorilor Miron Vasilică, Mewis Eugen, Butnariu Laura Patricia, Pilat Vasile Emilian, Scripniciuc Ioan, Anchidin Dorina, Lucaci Cătălina Gabriela și Grecu Vlăduț Ștefan (martori audiați în cursul urmăririi penale și neaudiați pe parcursul cercetării judecătorești desfășurată în primă instanță)”, au subliniat magistrații ieșeni.

Ce pedeapsă a primit Gheorghe Nichita la prima instanță

Amintim că, la prima instanță, fostul primar al Iașului, Gheorghe Nichita, a fost condamnat la 5 ani și 2 luni pușcărie. Acesta este acuzat de instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice și instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

În același dosar, instanța l-a condamnat pe Liviu Mihai Hliboceanu, fostul șef al Poliției Locale Iași, la 4 ani și 5 luni de temniță, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată, și abuz în serviciu, în formă continuată. De asemenea, Tribunalul Iași i-a obligat pe cei doi să îi plătească Poliției Locale a Municipiului Iași suma de 105.239 de lei, cu titlu de despăgubiri civile. În plus, Hliboceanu a fost obligat să achite Poliției Locale ieșene suma de 74.517 lei, cu titlu de daune.

De unde a pornit scandalul în dosarul „Amanta”

În dosarul „Amanta”, Gheorghe Nichita este acuzat că și-ar fi determinat subalternii de la Poliția Locală să o urmărească pe fosta sa prietenă, Adina Samson, operațiunile desfășurându-se din bani publici. Pe lista inculpaților s-a aflat și fostul șef al Serviciului de Urbanism de la Poliția Locală, Ștefan Avârvarei, care a recunoscut faptele și a fost condamnat la 2 ani și 2 luni de închisoare cu suspendare. Alături de Liviu Hliboceanu, Ștefan Avârvarei a fost acuzat de DNA că, la îndemnul lui Nichita, ar fi determinat mai mulți polițiști locali să o urmărească pe Adina Samson, prin comiterea infracțiunilor, Nichita obținând pentru sine foloase nepatrimoniale.

„În perioada 30 ianuarie-16 aprilie 2015, inculpatul Gheorghe Nichita i-a determinat pe inculpații Liviu Mihai Hliboceanu și Ștefan Avârvarei, funcționari publici în cadrul Poliției Locale Iași, să efectueze verificări în baze de date care conțin informații ce nu sunt destinate publicității, iar, ulterior, să folosească informațiile astfel obținute și să permită accesul unor persoane neautorizate la aceste informații, pentru a obține personal foloase nepatrimoniale necuvenite”, au menționat procurorii.