Lumea filmului e în doliu. Un iubit actor s-a stins din viață

Michael DeLano, actor prezent în seriale și filme realizate în ultimele cinci decenii, a murit pe 20 octombrie într-un spital din Las Vegas, la vârsta de 84 de ani, în urma unui atac de cord, potrivit declarației soției sale. Parcursul său profesional cuprinde roluri în proiecte variate, incluzând „Rhoda”, „Firehouse”, „Commando” și seria „Ocean’s Eleven”.

Cariera lui Michael DeLano s-a construit de-a lungul anilor atât prin roluri principale, cât și prin apariții episodice în seriale populare. În anii ’70, actorul a fost distribuit în producția „Firehouse” difuzată de ABC, unde l-a interpretat pe Sonny Caputo.

Serialul, o dramă de acțiune care urmărea activitatea pompierilor din Los Angeles, a debutat în ianuarie 1974 ca înlocuitor de mijloc de sezon, însă a fost oprit după doar 13 episoade. În distribuție se mai regăseau James Drury și Richard Jaeckel, iar DeLano a fost creditat al treilea.

În 1979, actorul a revenit într-o altă producție cu vizibilitate, „Supertrain”, unde l-a jucat pe Lou Atkins. Serialul, considerat unul dintre cele mai costisitoare proiecte NBC ale epocii, nu a avut însă succesul anticipat și a fost anulat după nouă episoade.

Michael DeLano, de la platourile de film la scena de lounge din Las Vegas

În anii 2000, Michael DeLano a revenit în atenția publicului larg prin rolurile din filmele de succes „Ocean’s Eleven” (2001) și „Ocean’s Twelve” (2004). În ambele producții regizate de Steven Soderbergh, actorul a interpretat un manager de cazinou, rol care i-a pus în valoare atât prezența scenică, cât și experiența acumulată în Las Vegas, oraș în care locuia din 1992.

Concomitent cu activitatea cinematografică, DeLano și-a continuat și cariera muzicală. A fost un obișnuit al Dispensary Lounge, un local de tip old-school de pe Tropicana Avenue, unde interpreta standarde americane. În ultimele decenii, seria concertelor sale din Vegas a devenit un reper pentru clienți și artiști locali.

Actorul avusese deja experiență în muzică încă din tinerețe, când fusese dansator la „American Bandstand”, emisiune prezentată de Dick Clark. În acea perioadă, primea chiar și scrisori de la fani, lucru rar pentru artiștii din segmentul de dans.

În 1960, a semnat cu Swan Records sub numele de Key Larson și a înregistrat piesele „A Web of Lies” și „A Little Lovin’ Goes a Long, Long Way”. Mai târziu, a adoptat numele de scenă DeLano, inspirat — potrivit soției sale — de un panou luminos al unui hotel.