Lupte pentru putere la Înalta Curte! CSM decide joi cine urcă în vârful magistraturii

Joi, 21 august, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va lua în discuție o propunere extrem de importantă pentru conducerea instanței supreme: delegarea judecătoarei Ana Hermina Iancu în funcția de vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).

Decizia vine în contextul schimbărilor majore din fruntea justiției românești, după ce atât președinta ICCJ, Corina Corbu, cât și vicepreședinta Rodica Cosma s-au pensionat pe 1 august. În locul Corinei Corbu, șefia instanței supreme a fost preluată de Lia Savonea, singura candidată la concurs, a cărei numire a generat proteste publice și chiar o acțiune în instanță din partea comunității Declic, care contestă legalitatea procedurii.

Cum pentru funcția de vicepreședinte nu a fost declanșată încă procedura oficială de selecție, CSM trebuie să decidă dacă postul va fi ocupat temporar prin delegație de către judecătoarea Ana Hermina Iancu, propunere venită din partea Colegiului de conducere al ICCJ. Conform legii, o astfel de delegare poate fi valabilă maximum șase luni, până la organizarea unui concurs.

Cine este Ana Hermina Iancu

Judecătoare la ICCJ din 2009, Ana Hermina Iancu a trecut printr-un parcurs profesional atipic: după doar trei ani a renunțat la magistratură pentru a intra în notariat, dar în 2016 a revenit la Înalta Curte.

Numele ei este legat de mai multe dosare de rezonanță publică, unde a formulat opinii separate față de deciziile majorității:

În dosarul „Gala Bute”, a susținut admiterea contestațiilor în anulare formulate de Elena Udrea și ceilalți inculpați, opinând că procesul trebuia rejudecat. Ceilalți patru judecători din complet au menținut însă condamnările.

A făcut parte din completul care l-a achitat pe fostul premier Adrian Năstase în dosarul „Zambaccian” pentru luare de mită, pronunțând totuși o condamnare de 3 ani cu suspendare pentru șantaj. Ulterior, în apel, Năstase a primit 4 ani cu executare.

A judecat și dosarul privind falimentul Astra Asigurări, achitându-i pe fostul premier Călin Popescu Tăriceanu și pe Angela Toncescu, fostă șefă a CSA, după ce instanța inferioară îi condamnase.

A fost în completul de 9 judecători de la ICCJ care s-a opus arestării fostului magistrat Florin Costiniu, implicat în dosarul de corupție alături de senatorul PSD Cătălin Voicu și afaceriștii Costel Cășuneanu și Marius Locic.

În plus, declarațiile sale de avere arată că este un magistrat cu venituri substanțiale: în 2023, salariile și drepturile restante au însumat peste 700.000 de lei, la care s-au adăugat alte sume din activități conexe.

O nouă rundă de selecții controversate pentru ICCJ

Pe lângă discutarea delegării Anei Hermina Iancu, CSM are pe ordinea de zi și organizarea unui nou concurs pentru posturile de judecător la Înalta Curte.

Modalitatea de selecție a magistraților la ICCJ a stârnit controverse majore în ultimii ani, după ce „legile justiției” din 2018 au eliminat proba scrisă, lăsând doar evaluarea hotărârilor redactate și un interviu susținut în fața Secției pentru judecători.

Asociațiile profesionale critică dur această procedură, acuzând că „subiectivismul” a crescut, iar standardele profesionale au fost „relativizate”. Forumul Judecătorilor din România atrăgea atenția că interviul nu poate fi o garanție a profesionalismului și că selecția ar trebui să fie obiectivă și riguroasă, având în vedere miza funcțiilor de la instanța supremă.