Marea Neagră capătă tot mai frecvent nuanțe spectaculoase de turcoaz, fenomen vizibil inclusiv din satelit, provocat de înmulțirea unor microalge. Specialiștii explică faptul că schimbarea culorii apei este un proces natural, influențat de temperatură, lumină și condițiile hidrologice. Totuși, încălzirea accentuată a apei și modificările din mediul marin ridică semne de întrebare privind echilibrul ecosistemului Mării Negre.
Aspectul obișnuit al Mării Negre se transformă periodic, întinderi de apă căpătând nuanțe intense de albastru-deschis, verde și turcoaz. Fenomenul, observat inclusiv în apropierea litoralului românesc, a atras atenția cercetătorilor, care urmăresc evoluția microalgelor responsabile de această schimbare. Dincolo de imaginea spectaculoasă, specialiștii analizează modul în care temperaturile tot mai ridicate și modificarea condițiilor de mediu pot influența, pe termen lung, biodiversitatea marină.
Marea Neagră devine turcoaz din cauza microalgelor
Culoarea neobișnuită a Mării Negre este determinată de dezvoltarea masivă a unor organisme microscopice din categoria fitoplanctonului, cunoscute sub denumirea de cocolitoforide. Aceste microalge unicelulare sunt prezente în mod natural în mediul marin și pot forma concentrații foarte mari atunci când temperatura, lumina și disponibilitatea nutrienților favorizează înmulțirea lor.
Printre speciile identificate în Marea Neagră se numără Emiliania huxleyi și Coronosphaera mediterranea. Particularitatea acestor organisme constă în prezența unor plăcuțe microscopice de carbonat de calciu, care le acoperă celulele și influențează proprietățile optice ale apei.
Atunci când populațiile de microalge cresc considerabil, plăcuțele calcaroase împrăștie lumina solară, producând aspectul caracteristic de turcoaz sau albastru-lăptos. Intensitatea fenomenului poate deveni atât de mare încât suprafețele colorate sunt observabile din spațiu, fără să fie vorba despre o modificare artificială a imaginilor satelitare.
Potrivit observațiilor NASA, aceste înfloriri fitoplanctonice apar frecvent spre sfârșitul primăverii și la începutul verii, atingând adesea o intensitate ridicată în luna iunie. Distribuția lor poate varia însă în funcție de curenții marini, aportul de nutrienți și particularitățile climatice ale fiecărui an.
Fenomenul, monitorizat și pe litoralul românesc
Schimbarea culorii Mării Negre a fost documentată în repetate rânduri prin observații satelitare. În 2026, imaginile realizate în luna mai au evidențiat prezența nuanțelor turcoaz inclusiv în apropierea coastei românești, iar datele obținute de satelitul PACE al NASA, la 22 iunie, au surprins întinderi importante de apă afectate de înfloririle fitoplanctonice.
Cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța urmăresc de peste două decenii dinamica acestor microorganisme și relația lor cu modificările mediului marin.
Pentru investigarea fenomenului, specialiștii au recoltat inclusiv probe de apă din zona portului turistic Tomis. Într-una dintre analize, microalgele urmărite nu au fost identificate în proba prelevată de la suprafață, însă cercetătorii au luat în considerare posibilitatea prezenței acestora la adâncimi mai mari.
Identificarea precisă a organismelor necesită examinări microscopice și analize de laborator, deoarece aspectul apei nu permite, singur, stabilirea speciilor implicate sau a concentrației acestora.
Temperatura apei Mării Negre, un factor important pentru echilibrul ecologic
Pe lângă înfloririle de microalge, specialiștii urmăresc cu atenție creșterea temperaturii apei, considerată unul dintre factorii care pot modifica structura și funcționarea ecosistemului marin.
În perioada analizată de cercetători, temperatura apei a ajuns la aproximativ 14 grade Celsius, depășind cu cel puțin patru grade valorile multianuale de referință, estimate la 8-10 grade Celsius pentru intervalul respectiv.
Creșterea temperaturii poate influența distribuția organismelor marine, perioadele de reproducere și disponibilitatea hranei. În același timp, încălzirea stratului superficial al apei poate modifica circulația nutrienților și poate favoriza dezvoltarea anumitor grupe de fitoplancton, în detrimentul altora.
Totuși, înmulțirea cocolitoforidelor nu trebuie interpretată automat ca un semn de degradare ecologică. Aceste microorganisme îndeplinesc funcții importante în ciclul carbonului și în rețelele trofice marine, iar apariția lor reprezintă un fenomen natural.
Riscurile pot apărea atunci când schimbările de temperatură, aportul excesiv de nutrienți sau alte presiuni asupra mediului modifică semnificativ echilibrul dintre speciile existente. În anumite condiții, înfloririle fitoplanctonice foarte intense, urmate de descompunerea unei cantități mari de materie organică, pot contribui la reducerea oxigenului disponibil în apă.
Cum poate fi afectat ecosistemul Mării Negre
Un alt aspect urmărit de specialiști îl reprezintă apariția și extinderea unor specii de pești care nu sunt caracteristice în mod tradițional faunei locale. Modificările climatice și schimbările condițiilor de mediu pot facilita pătrunderea sau stabilirea unor organisme provenite din alte regiuni marine.
Prezența speciilor exotice nu înseamnă automat că acestea devin invazive, însă unele pot concura cu speciile autohtone pentru hrană și habitat, influențând relațiile ecologice existente.
În acest context, monitorizarea temperaturii, a concentrației fitoplanctonului și a diversității biologice este esențială pentru evaluarea stării de sănătate a ecosistemului.
Deși culoarea turcoaz a Mării Negre nu reprezintă, în sine, un pericol pentru oameni sau fauna marină, transformările asociate încălzirii apei necesită cercetări continue. Datele colectate prin observații satelitare și analize de laborator pot contribui la identificarea timpurie a dezechilibrelor și la fundamentarea măsurilor de protecție a biodiversității.