Marele risc care pândește România: Fostul ministru de Finanțe face publice detaliile

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetară la șase luni, cu cifre triumfaliste ca de exemplu deficit de 2% din PIB. Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, susține că în mirajul acestor cifre există detaliile nevăzute, care vor duce la un dezastru în a doua jumătate a anului. Faptul că România are mari restanțe la atragerea fondurilor din PNRR, iar riscul cel mare este să pierdem aproape 11 miliarde de euro.

Adrian Câciu: La fonduri europene si în special PNRR, este grav de tot!

”Deficit 2%.

Dar, riscuri grave pentru al doilea semestru și un kind reminder pentru Pîslaru și Bolojan pentru că din acel loc vin aceste riscuri, deși se băteau cu pumnii în piept referitor la PNRR si fonduri europene:

1. Nerealizari de venituri de 35,8 miliarde lei față de programul pe primele doua trimestre

(foto 1, Program trimestrial).

2. Nerealizarea finanțării proiectelor din fonduri europene, în special PNRR, în valoare de 58,23 mld lei, adica peste 11 MILIARDE EURO!!!

(Foto 2 si 3, programarea bugetare pe tipuri de cheltuieli, rândurile III si IV, echivalent trimestrul 1 si trimestrul 2).

A fost publicată executia bugetară la primul trimestru!

Un deficit de 2% din PIB pe cash despre care, sunt convins că cei care nu înteleg riscurile bugetare vor spune că este foarte bun comparativ cu 2025!!!

Iar riscul bugetar în acest an vine din două componente:

Nerealizarea finanțării proiectelor din fonduri europene(în special PNRR) și nerealizarea veniturilor totale.

Am sa pun în poze, programarea bugetara pe trimestre, asa cum este ea publicata pe site MFP.

De acolo, vedem că raportat la executia la sase luni avem o nerealizare de venituri(eu nu folosesc termenul de maidan al unora, respectiv „gaura”) de 35,8 miliarde lei.

Acest minus de venituri aduce un risc asupra lunilor viitoare deoarece, daca nu e recuperat, se va reflecta în deficitul final!

La fonduri europene si în special PNRR, este grav de tot!

Minusul este 58,23 mld la semestrul 1, adică 11 miliarde euro, aduce un risc mai ales asupra proiectelor PNRR care, daca nu sunt finalizate, conduc nu numai la aplicarea de corectii din partea Comisiei Europene(adica vom pierde bani din ce am primit deja) dar se vor scadea din sumele viitoare(pentru ca in cererea de plata 6 trebuie sa faci dovada finalizarii investitiilor. Ori daca tu nu platesti facturile si nu faci receptiile pana la 31 august, investitia se considera nerealizată si ti se taie banii).

Eu cred că acesta este cel mai mare risc cu efect nu numai asupra pierderii a câtorva miliarde din PNRR(minim 4 mld eur, totul depinde de inchiderea unor proiecte de investitii, atentie, investitii nu reforme pâna la 31 august!!!) ci și asupra deficitului de final de an!

Nimeni nu vă va explica asta!

Nu înteleg de ce este euforie cu deficitul când situația este chiar încordată atât în materie de finalizare investitii PNRR(neplatite) dar si de sustenabilitatea datoriei publice(care, de fapt, menține sau nu ratingul suveran!).

Foto 4, executia bugetară…cu deficitul.

Bolojan nu întelege ce am scris eu aici, dar va pierde minim 4 mld eur din PNRR!!!”, scrie Adrian Câciu.

Ce arată Execuția bugetară la 6 luni

Execuția bugetului general consolidat la 30 iunie 2026 s-a încheiat cu un deficit de 2% din PIB, o scădere de 1,65 puncte procentuale față de deficitul de 3,64% din PIB, înregistrat în primele șase luni ale anului 2025. Astfel, în termeni nominali, deficitul bugetar s-a diminuat cu aproape 28,8 miliarde lei, situându-se la 41,03 miliarde lei, față de nivelul de 69,80 miliarde lei înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, confirmând continuitatea procesului de consolidare fiscal-bugetară.

”Execuția bugetară la șase luni este un puternic semnal de seriozitate al României în evaluările care urmează din partea Fitch și Moody’s. Reducerea deficitului la 2% din PIB demonstrează că planul de consolidare fiscală produce rezultate și că ne respectăm angajamentele. Dar nu avem motive de relaxare: menținerea calificativului de investiții depinde de continuarea acestei direcții, de finalizarea PNRR și de stabilitatea politică. Credibilitatea se construiește prin rezultate și se păstrează prin consecvență. România nu își permite niciun pas înapoi în această perioadă”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Veniturile totale au însumat 342,52 miliarde lei în prima jumătate a anului 2026, marcând o creștere de 10,3% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,46 puncte procentuale, susținute atât de veniturile fiscale, cu precădere TVA, impozit pe salarii și venit și impozite și taxe pe proprietate, cât și de atragerea fondurilor europene.

Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 33,71 mld. lei, o creștere de 11,1%. Această dinamică a fost susținută de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende, de 29,9%, pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. Totodată, o evoluție însemnată a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice, de 21,0%. Creșterea veniturilor din impozitul pe salarii, de 5,8%, peste dinamica fondului de salarii din economie, de +3,1%, a fost influențată de efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din construcții, agricultură, industria alimentară și IT.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 110,86 miliarde lei, în creștere cu 7,1%, depășind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr.141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 18,97 miliarde lei, consemnând o creștere de 10,1% comparativ cu anul trecut, susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici, de 12,5% an/an, impulsionate de încasările din luna iunie, de 17,5%, reprezentând în principal plățile pentru definitivarea impozitului aferent anului 2025. Încasările nete din TVA au fost de 74,14 miliarde lei, în creștere cu 25,1% comparativ cu anul 2025. Rezultatul a fost influențat de avansul încasărilor brute din TVA, de +21,6% an/an, pe fondul modificării cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025. Concomitent, restituirile de TVA au crescut la 18 miliarde lei, față de 16,41 miliarde lei în perioada ianuarie-iunie 2025, o majorare de 9,7%, menținându-se consecvența de a sprijini mediul de afaceri prin restituirea la timp a sumelor cuvenite. Creșterea încasărilor din TVA și contribuții sociale arată consolidarea bazei fiscale și eficientizarea colectării într-un context economic caracterizat de ajustări structurale.

Veniturile din accize au însumat 23,25 miliarde lei, consemnând o creștere de 5,9% (an/an), fiind susținute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice, de 13,9% an/an.

Veniturile nefiscale au însumat 24,13 miliarde lei, consemnând o contracție de 15,9%, influențată parțial de efectul de bază reprezentat de încasările suplimentare din perioada similară a anului 2025, venituri din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei, conform Legii nr. 9/2025.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 30,29 miliarde lei, în creștere cu 20,8%, comparativ cu 2025. Această accelerare confirmă faptul că finanțările europene reduc presiunea asupra resursei naționale și garantează susținerea marilor proiecte publice.

”Un semnal extrem de important pentru economia reală este creșterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei. Această creștere a restituirilor este un sprijin direct acordat mediului de afaceri, injectăm lichiditate imediată în companiile românești, eliminăm blocajele din lanțurile comerciale și le oferim antreprenorilor predictibilitatea de care au nevoie”, a adăugat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

CHELTUIELILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Cheltuielile totale s-au redus substanțial de la 19,85% la 18,66%, ca pondere în PIB, înregistrând o scădere de 1,19 puncte procentuale (an/an). În termeni nominali, acestea au însumat 383,55 miliarde lei, în ușoară creștere, de 0,8%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Ajustarea cheltuielilor s-a concentrat pe temperarea cheltuielilor curente ale statului, protejând integral ritmul investițiilor publice și absorbția fondurilor din PNRR și din Cadrul Financiar Multianual.

Cheltuielile de personal au fost de 82,11 miliarde lei, în scădere cu 3,3 miliarde lei față de primele șase luni din 2025. Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor și de măsurile de temperare salarială din perioada 2025–2026, ponderea acestora în PIB scăzând de la 4,5% la 4%.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 49,42 miliarde lei, în creștere cu 8,6%, evoluție determinată în principal de plăți mai mari destinate domeniului sănătății.

Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 29,37 miliarde lei, cu 4,14 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, reprezentând un nivel de 1,4% din PIB.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 126 miliarde lei, în scădere cu 0,5% comparativ cu semestrul I din 2025, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025. Acestea au inclus și compensările suportate de bugetul de stat pentru consumul de energie electrică și gaze naturale ale populației, în sumă de 104,30 milioane lei.

Cheltuielile cu subvențiile au însumat 6,7 miliarde lei, reprezentând în principal subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și schema de compensare la energie pentru consumatorii noncasnici, de 190,79 milioane lei.

Alte cheltuieli au fost de 6,82 miliarde lei, în scădere cu 2,19 miliarde lei față de perioada similară a anului trecut, cuprinzând burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile și titlurile de plată emise de ANRP.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au atins 37,17 miliarde lei, acoperind proiectele din cadrele financiare 2014-2020 și 2021-2027, subvențiile agricole, Fondul pentru Modernizare și PNRR.

Cheltuielile pentru investiții, cheltuieli de capital și programe de dezvoltare, au înregistrat un avans semnificativ, de la 50,44 miliarde lei la 59,96 miliarde lei, fiind cu 9,52 miliarde lei mai mari. Din această sumă, 70,94% reprezintă investiții finanțate direct din fonduri europene nerambursabile și componenta de împrumut a PNRR.

Structura investițiilor arată o orientare decisivă către sursele comunitare: plățile pentru proiectele din fonduri externe nerambursabile, cadrul 2021-2027 și PNRR – granturi și împrumuturi, au fost în primele șase luni cu 15,32 miliarde lei, cu 56,32% mai mari decât în perioada similară din 2025. Această accelerare puternică a finanțării europene a compensat scăderea investițiilor din surse naționale, scădere cu caracter tehnic, determinată de efectul de bază excepțional din primele luni ale anului 2025, când au fost achitate obligații restante pe programe naționale, recapitalizarea Companiei Naționale Carpatica Feroviar S.A. și plăți specifice în domeniul apărării.