Titlurile zilei

Martori-cheie scot la iveală o poveste din intimitatea vieții de primar al orașului Iași. Edilul-șef a rămas fără leafă și a făcut sacrificiul material suprem – GALERIE FOTO

Publicat: 20 iul. 2021
Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt din Iași, văzut de sus, spre Palatul Roznovanu (actualul sediu al Primăriei Municipiului Iași)
Chiar dacă a ocupat doar doi ani cea mai importantă funcție publică din orașul Iași, viața pe care a avut-o juristul Scarlat Pastia (primar al "Capitalei Moldovei" între anii 1877 și 1879) este una cu adevărat de poveste. Este greu de crezut că, în zilele noastre, un politician și-ar pune în joc întreaga avere pentru a oferi comunității clădiri cu o importanță istorică

Viața pe care a avut-o juristul Scarlat Pastia (primar al „Capitalei Moldovei” între anii 1877 și 1879) este una cu adevărat de poveste. Este greu de crezut că, în zilele noastre, vreun politician și-ar pune în joc întreaga avere pentru a oferi comunității clădiri ce pot deveni simboluri urbanistice.

El a depus un efort uriaș, mai ales din punct de vedere financiar. De exemplu, în anul 1868, Pastia a donat o proprietate din Dealul Tătărași pentru înființarea primului cimitir municipal, respectiv actualul „Eternitatea”. Din veniturile obținute ca avocat, Scarlat Pastia a deținut un hotel reprezentativ pentru Iași și mai multe magazine în Piața Unirii și pe străzile Arcu și Lăpușneanu. Primarul a decis să le demoleze pentru a ridica un teatru național

Juristul Scarlat Pastia (primar al „Capitalei Moldovei” între anii 1877-1879) are o poveste de viață unică. Cu siguranță, niciun politician nu și-ar pune în joc, în lumea contemporană, întreaga avere pentru a oferi comunității clădiri ce pot deveni simboluri urbanistice. Drept dovată, în anul 1868, Pastia a donat o proprietate din Dealul Tătărași pentru înființarea primului cimitir municipal, respectiv actualul „Eternitatea”.
Mai mult, din veniturile obținute ca avocat, Scarlat Pastia a deținut un hotel reprezentativ pentru Iași și mai multe magazine în Piața Unirii și pe Străzile Arcu și Lăpușneanu. Primarul a decis să le demoleze pentru a ridica un teatru național.

Averea extrem de consistentă, pusă în joc de edil pentru comunitate

Scarlat Pastia (născut pe 24 septembrie 1827, în Nicorești, Tecuci, România – decedat la 11 decembrie 1900, în Iași, România) a venit în urbea de pe malul Bahluiului încă de la 12 ani. Aici a urmat studiile liceale și cele universitare, devenind un celebru avocat în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Înzestrat cu o vastă cultură și o inteligență sclipitoare, acesta a ocupat cele mai înalte demnități politice ale vremii. Cu toate că deținea o avere impresionantă, având în proprietate un hotel chiar în centrul urbei și mai multe magazine luxoase în Piața Unirii, pe străzile Arcu și Lăpușneanu, a investit totul în folosul comunității.

„Deși magazinele îi aduceau un profit considerabil, primarul a decis să le demoleze pentru a ridica un Teatru Național. Proiectul nu a fost realizat însă, iar, în locul edificiului cultural, a ridicat faimosul Hotel «Traian». Cheltuielile de construcție a hotelului au fost foarte mari și, practic, l-au ruinat. A pierdut, în final, și cele două hoteluri, pe care le-au câștigat creditorii lui, însă a primit o cameră și o masă gratuită zilnic la restaurantul de la «Traian»”, arată scriitorul Constantin Ostap, pasionat de istoria Iașului.

Construirea teatrului și a Hotelului «Traian» aducea sărăcia pentru inițiatorul Scarlat Pastia

Dincolo de toate acestea, la intersecția fostei Ulițe a Academiei cu Talpalari (actualmente Săulescu) se găsea în urmă cu peste 130 de ani celebrul Han „Petrea Bacalu”. Răsbotezat „Otel Viena”, prin anii aducerii la Iași a trenului – 1870, pe linia Viena – Lemberg – Cernăuți – Pașcani, și, apoi, în România, dăinuia până în zilele anului 1960, când, alături de alte clădiri, este demolat pentru a se lărgi Piața Unirii. La mansarda unei clădiri din curte locuise poetul Mihai Eminescu în timpul celei de-a doua șederi la Iași (1884-1886).

Transformată și lărgită, în vara anului 1888, vechea zidire din ogradă, ce servise odinioară pentru adăpostirea carelor pline de mărfuri, devenise sală de teatru, pentru a o suplini pe cea din Copou, arsă în noaptea de 17 spre 18 februarie 1888. Deși era modestă ca înfățișare, rămâne în istorie, fiindcă pe scena ei s-au jucat multe dintre spectacolele timpului până în fericita zi de 1 decembrie 1896, când se inaugura sala Teatrului cel Nou, din fosta Uliță a Goliei.

„Atât construirea teatrului, cât și cea a modernului Hotel «Traian» aducea, însă, la sărăcie pe inițiatorul lor, pe marele iubitor al Iașilor, Scarlat Pastia. Neputând întoarce banii de la banca Creditul Urban, cele două clădiri se vindeau la mezat, fostul lor ctitor murind în sărăcie, «tolerat într-o odaie a hanului», ca mai toți întreprinzătorii sufletiști ai vechiului Iași, lipsit de putere economică. Cercetând sfârșitul multora dintre foștii locanțieri, hotelieri, bancheri și chiar comercianți, profesorul Octav Minar avea să scrie înduioșat despre Pastia: «Moldovanul din firea lui nu a fost și nici nu poate fi negustor… El a rămas visător, un aristocrat al gândirii, cel mai adesea căutând în toate împrejurările să-și manifeste aceste calități»”, se arată în documentele legate de viața lui Scarlat Pastia.

Scarlat Pastia a făcut parte și din comitetul care a reabilitat Catedrala Mitropolitană

Scarlat Pastia a făcut parte și din comitetul care a reușit să reabiliteze Catedrala Mitropolitană, a cărei construcție fusese începută încă din anul 1833 de către Mitropolitul Veniamin Costache. Importante donații a făcut și pentru Universitatea „Cuza”, respectiv Societății „Reuniunea Femeilor Române”. Ca un filantrop desăvârșit, tot pe banii săi a trimis numeroși tineri ieșeni talentați la Paris, pentru a studia. S-a implicat și în rezolvarea problemei alimentării cu apă a orașului, construind, tot din buzunarul său, fântânile din cartierele Nicolina, Frumoasa și Socola, în vremuri în care orașul era lipsit total de apă potabilă. El este și autorul primului studiu cu privire la sistemul de apă potabilă din Iași, cu titlul „Despre originea apelor în Iași și lucrările privitoare la îndestularea cu apă, 1677-1896” și a articolelor publicate în „Ecoul Moldovei” (1896) sub genericul „Chestiunea apei în Iași”.

Scarlat Pastia a murit pe data de 11 decembrie 1900, fiind înmormântat în Cimitirul „Eternitatea”, tocmai în cavoul unchiului său, Alexandru Sturzescu. La moartea sa, ziarul „Prietenii poporului” l-a caracterizat astfel: „Bun patriot, corect, cinstit, filantrop, adevărat prieten binefăcător al poporului român, Scarlat Pastia a fost primar al Iașului fără leafă.”





Comentarii
  • Poate citeste si Chirica,primarul cu cele mai multe dosare penale si zero realizari importante. Ziarul vostru stim ca e aservit primarului penal dar tot in Iasi traiti si voi ,ceea ce ar trebui sa va intereseze in pofida intereselor patronului acestei fituici. Vrem sa vedem articole despre actualul primar,despre cele 4 sotii de care a divortat in a -si ascunde averea necuvenita,mai vrem sa vedem transparenta din partea primariei ,ca de praf in ochi si panselute ne e scarba. Nu ati atras fonduri,nu e nici un proiect de anvergura viabil,primarul tipa ca din gura de sarpe ca nu are buget de unde fura iar,canalizarile dau pe afara la fiecare ploaie,infrastructura de tot rasul,zero parcari ,zero sosea de centura,cam asta e ce stim de la primarie si primarul mitocan. In schimb ne face o foarte mare placere sa-l vedem la tot felul de parastasuri prin cimitire ,comemorari si tot felul de aniversari unde isi conserva cultul personalitatii de pitic pozar.Am omis si intrevederile de nivel inalt ce le are in mare parte cu toata patura evreieasca cu orice ocazie si mai ales cu intalnirile de gradul zero ce sunt foarte benefice pentru cetatenii orasului,intalnirile cu oficiali din Republica Cirgaza,venezuela si Peru.Oare cat de orbi si muti sunt iesenii si cat mai accepta falsitatea si coruptia acestu primar corupt? Ne-am saturat! Trebuie facuta o petitie a cetatenilor pt. destituirea mitomanului si coalitilor corupti din primarie! Ieseni treziti-va!

  • Ma intreb daca macelarul TEILOR si capul constructiilor haotice din Iasi,musiu” chirica citeste acest articol. Oricum ,daca l-ar citi nu ar intelege cum altii pot face sacrificii pentru binele urbei care o conduc. Sigur intelege ce e falsitatea,tradarea ,furatu,combinatiile,nepotismull si alte valori cu care politica romaneasca l a inzestrat. Mai e cineva care are o senzatie de greata cand aude de chirica?

Adauga un comentariu