Medicina legală din România amenință cu proteste, după ce medicii legiști acuză Ministerul Sănătății de nerespectarea promisiunilor privind finanțarea și sprijinul instituțional

Rețeaua de Medicină Legală din România lansează un atac dur la adresa Ministerului Sănătății, acuzând instituția de ignorarea cronică a problemelor din sistem, subfinanțare și nerespectarea promisiunilor făcute public. Într-un comunicat amplu, medicii legiști vorbesc despre un „abandon instituțional” care ar afecta direct funcționarea unei structuri esențiale pentru justiție și siguranța publică.

Medicina legală din România amenință cu proteste. Ce acuzații aduc medicii legiști Ministerului Sănătății

Reprezentanții rețelei subliniază că medicina legală nu este o structură secundară a sistemului sanitar, ci o componentă esențială a statului, implicată în expertize penale, autopsii, cazuri de malpraxis, violență, accidente rutiere și toxicologie judiciară.

În comunicat, aceștia acuză Ministerul Sănătății că a recunoscut în repetate rânduri problemele sistemului – lipsa de personal, subfinanțarea, blocajele tarifare și deficitul de echipamente – însă fără a le rezolva concret.

„A știut și a amânat, a știut și a minimalizat”, se arată în document.

Un punct central al nemulțumirilor îl reprezintă Ordonanța de Urgență nr. 7/2026. Medicii legiști susțin că, deși Ministerul Sănătății ar fi promis public exceptarea institutelor de medicină legală de la măsurile de reducere a cheltuielilor de personal, această promisiune nu s-ar fi concretizat în aplicarea efectivă a actului normativ.

Potrivit rețelei, s-ar crea astfel o diferență de tratament între serviciile județene de medicină legală și institutele de profil, deși acestea desfășoară activități similare ca volum și complexitate.

Tarife neschimbate de peste 20 de ani

Un alt punct critic este cel al tarifelor pentru expertizele medico-legale, care nu ar fi fost actualizate de peste două decenii. Medicii susțin că aceste valori nu mai acoperă costurile reale de funcționare, în condițiile creșterii prețurilor la reactivi, echipamente și mentenanță.

În comunicat se afirmă că o propunere de majorare a tarifelor ar fi fost retrasă din circuitul guvernamental, deși era considerată necesară și urgentă pentru funcționarea sistemului.

Reprezentanții medicinei legale mai susțin că sistemul funcționează în prezent prin „improvizație și sacrificiu profesional”, în lipsa unei finanțări adecvate. Ei acuză că presiunea publică și judiciară asupra instituției a crescut, fără ca statul să asigure resursele necesare.

În același timp, sunt invocate situații precum investigațiile privind consumul de substanțe psihoactive la volan, cazuri de malpraxis sau dosare complexe, în care medicina legală este solicitată constant.

Rețeaua de Medicină Legală cere, printre altele, includerea explicită a institutelor în categoriile exceptate de la reducerile bugetare, eliminarea diferențelor de tratament între structuri, actualizarea tarifelor și finanțarea separată a toxicologiei medico-legale.

De asemenea, solicită un dialog real cu Ministerul Sănătății și recunoașterea specificului activității în viitoarea lege a salarizării. În lipsa unor măsuri concrete, medicii legiști avertizează că ar putea declanșa proteste și chiar întreruperi etapizate ale activităților neurgente, măsuri care ar putea afecta inclusiv sistemul de justiție.

„Medicina legală nu cere favoruri, ci respectarea rolului său și finanțarea minimă necesară funcționării”, a transmis Călin Scripcaru, președintele Societății de Medicină Legală din România.

Documentul poate fi consultat integral AICI!