Miniștrii PSD au plecat din Guvern, dar oamenii partidului au rămas pe poziții. Ce plan se pregătește în culise

Demisia miniștrilor PSD din Guvernul condus de Ilie Bolojan nu înseamnă, de fapt, retragerea completă a partidului din aparatul executiv. Deși cei șase miniștri social-democrați au renunțat la funcții, iar vicepremierul și secretarul general al Guvernului urmează să plece oficial din Palatul Victoria, majoritatea oamenilor numiți de PSD în administrația centrală și în teritoriu sunt încă în funcții.

Practic, grosul structurii politice instalate de social-democrați în guvernare a rămas intact. Este vorba despre zeci de secretari de stat, subsecretari de stat și prefecți care continuă să ocupe poziții cheie în ministere și în administrația locală.

Rețeaua PSD din Guvern: zeci de funcții încă ocupate

Potrivit datelor obținute de presă, PSD a avut în total 78 de persoane numite în funcții importante în ministere și în administrația din teritoriu. După demisia miniștrilor, aproape 90% dintre acestea sunt încă în funcție.

Doar în ministere există 49 de secretari de stat și subsecretari de stat numiți la propunerea social-democraților. Această cifră nu include și alte instituții guvernamentale unde există funcții echivalente cu rang de secretar de stat și unde PSD are, de asemenea, reprezentanți.

Prin comparație, ceilalți parteneri din fosta coaliție de guvernare au mai puține astfel de poziții:

• Partidul Național Liberal are aproximativ 23 de secretari și subsecretari de stat;
• USR controlează 17 astfel de funcții;
• UDMR are 12 poziții;
• Grupul Minorităților Naționale ocupă un singur post din cele două alocate.

Aceste funcții au fost stabilite în urma negocierilor politice din vara anului 2025, când a fost formată coaliția PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități, alianță care între timp s-a destrămat.

Prefecți, o altă pârghie de influență

Pe lângă oamenii din ministere, PSD controlează și 21 de prefecturi din țară. Restul funcțiilor sunt împărțite între celelalte partide:

• PNL are 13 prefecți,
• USR – 4,
• UDMR – 4.

Dacă sunt luate în calcul aceste funcții, numărul total al numirilor făcute de PSD la nivel guvernamental (secretari de stat, subsecretari și prefecți) ajunge la aproximativ 70 de persoane.

Toți acești oficiali au rămas în funcție chiar și după plecarea miniștrilor PSD.

De ce nu demisionează încă

Strategia social-democraților pare să fie una calculată. Surse politice spun că oamenii din „eșalonul doi” al partidului condus de Sorin Grindeanu ar putea demisiona doar dacă PSD decide oficial să depună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului.

În acel moment, planul ar fi ca toți reprezentanții PSD din Executiv (secretari de stat, subsecretari și prefecți) să își depună demisiile simultan. În același scenariu, liderul PSD ar urma să renunțe și la funcția de președinte al Camerei Deputaților.

Fostul vicepremier social-democrat Marian Neacșu a sugerat acest lucru înainte de demisie, afirmând că plecările din eșalonul secund ar putea veni „odată cu moțiunea de cenzură”.

Rămâne însă întrebarea dacă premierul Ilie Bolojan va aștepta demisiile sau va decide să îi demită pe reprezentanții PSD din aparatul guvernamental.

După plecarea miniștrilor social-democrați, șeful Executivului a evitat să discute public despre acest scenariu, limitându-se să le mulțumească foștilor colegi de guvern pentru colaborare și să anunțe miniștrii interimari.

Anterior însă, premierul sugerase că ar putea lua măsuri dacă reprezentanții PSD din guvern continuă să critice Executivul din interior.

Acuzații între foștii parteneri de coaliție

Tensiunile dintre PSD și PNL s-au amplificat după demisiile miniștrilor. Liberalii susțin că social-democrații practică o „strategie dublă”: critică guvernul, dar păstrează funcțiile din administrație.

Secretarul general al PNL, Dan Motreanu, a acuzat public PSD de „duplicitate politică”, spunând că o retragere reală de la guvernare ar trebui să includă renunțarea la toate funcțiile obținute politic, nu doar la cele de ministru.

Astfel, deși PSD a anunțat ieșirea din Executiv, partidul păstrează în continuare o rețea consistentă de oameni în structurile guvernamentale, iar următoarea mișcare politică ar putea decide dacă aceștia vor pleca sau vor fi înlocuiți.