Mitul cafelei: câtă cafea putem bea de fapt?

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Legenda spune că totul a început în Etiopia, în secolul al IX-lea. Un păstor pe nume Kaldi a observat cum caprele sale deveneau energice după ce mâncau fructele unui anumit arbust. Kaldi a dus ulterior fructele arbustului la o mănăstire din apropiere, unde călugării au confirmat că băutura preparată din boabele primite îi ajuta să rămână treji în timpul rugăciunilor de noapte. Deși povestea nu poate fi confirmată istoric, ea rămâne cea mai cunoscută legendă despre originea cafelei.

Din Etiopia, cafeaua a ajuns în Peninsula Arabică, unde, în secolele XV–XVI, era deja cultivată și comercializată intens. În orașe precum Mecca, Cairo, Damasc sau Istanbul au apărut primele cafenele – qahveh khaneh –, locuri unde oamenii nu veneau doar pentru o băutură fierbinte, ci și pentru dezbateri, muzică, jocuri de șah și schimb de idei. Aceste spații au devenit atât de importante pentru viața intelectuală încât erau supranumite „Școlile Înțelepților”.

Astăzi, la mai bine de o mie de ani de la legenda lui Kaldi, cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi din lume și, probabil, una dintre cele mai studiate. De la acuzațiile că provoacă hipertensiune, infarct sau aritmii până la studiile care îi atribuie efecte protectoare asupra inimii și metabolismului, puține alimente au trecut prin atâtea schimbări de reputație. American Heart Association a publicat recent una dintre cele mai ample analize dedicate cafelei, încercând să răspundă la întrebarea: câtă cafea putem bea fără griji și ce spune cu adevărat știința despre efectele ei asupra sănătății?

Cafeina și cafeaua nu sunt același lucru

Primul aspect subliniat este că majoritatea cercetărilor nu analizează cafeina administrată ca substanță pură, ci consumul de cafea. Diferența este importantă deoarece cafeaua conține sute de compuși biologic activi, inclusiv acizi clorogenici, polifenoli, diterpene și trigonelină, care pot avea efecte proprii asupra metabolismului și sistemului cardiovascular. Din acest motiv, multe dintre beneficiile observate nu pot fi atribuite exclusiv cafeinei.

Cafeaua crește tensiunea arterială? Da, dar numai temporar

Unul dintre cele mai frecvente aspecte discutate este dacă persoanele hipertensive ar trebui să evite cafeaua. Autorii arată că administrarea acută a aproximativ 250 mg de cafeină produce o creștere tranzitorie a tensiunii arteriale, efect observat mai ales la persoanele hipertensive sau la cei care consumă rar cafea. În schimb, la consumatorii obișnuiți apare fenomenul de toleranță, iar acest efect devine mult mai redus.

Mai mult, studiile populaționale spun o poveste diferită. Analize genetice folosind date din UK Biobank, dar și numeroase cohorte prospective, au arătat că persoanele care consumă regulat cafea nu au un risc mai mare de hipertensiune. Dimpotrivă, relația observată este una inversă, în formă de J, consumul moderat fiind asociat cu un risc mai mic de apariție a hipertensiunii arteriale.

Nu orice sursă de cafeină are aceleași efecte

Autorii insistă asupra unui aspect frecvent ignorat: nu este suficient să vorbim despre cantitatea de cafeină, ci și despre sursa acesteia. Băuturile energizante, care conțin adesea concentrații mari de cafeină împreună cu zahăr și alți compuși stimulenți, determină creșteri ale tensiunii arteriale și pot favoriza apariția tulburărilor de ritm.

În schimb, extractul de cafea verde și cafeaua obișnuită conțin numeroși compuși antioxidanți, în special acizi clorogenici, care par să contrabalanseze efectele cafeinei asupra aparatului cardiovascular.

Un risc mai mic de diabet zaharat tip 2

Una dintre cele mai solide dovezi prezentate în document privește diabetul zaharat de tip 2. O meta-analiză care a inclus 28 de studii a arătat că persoanele care consumau aproximativ 3-5 cești de cafea pe zi aveau un risc cu aproximativ 20% mai mic de a dezvolta diabet zaharat, iar la un consum de aproximativ 5 cești pe zi reducerea riscului ajungea la aproape 30%. Rezultate similare au fost observate și în studiul european EPIC, care a urmărit peste 69.000 de femei. Participantele care consumau cel puțin trei cești de cafea zilnic prezentau un risc cu 27% mai mic de diabet comparativ cu cele care nu consumau deloc cafea. Efectul protector s-a observat atât pentru cafeaua cu cafeină, cât și pentru cea decofeinizată, ceea ce sugerează că beneficiile nu sunt datorate exclusiv cafeinei.

Cafeaua și colesterolul: contează cum o prepari

O altă concluzie importantă este că nu cafeina crește colesterolul. Responsabil este cafestolul, un compus prezent în cantități mari în cafeaua preparată la French press, în cafeaua turcească, grecească sau în cafeaua fiartă. În studiile randomizate, administrarea cafestolului a determinat creșterea colesterolului LDL, în timp ce capsulele cu cafeină nu au avut acest efect. Vestea bună este că filtrele de hârtie rețin aproape complet cafestolul, astfel încât cafeaua filtrată și cea instant conțin cantități foarte mici și nu influențează semnificativ profilul lipidic.

Ce spun studiile despre fibrilația atrială?

Mult timp, pacienților cu fibrilație atrială li s-a recomandat să evite cafeaua. Analiza American Heart Association arată însă că această recomandare nu este susținută de dovezile actuale. Meta-analizele și studiile observaționale nu au identificat un risc crescut de fibrilație atrială la consumatorii moderați de cafea, iar unele au raportat chiar un risc mai redus. Mai mult, un studiu clinic randomizat efectuat la pacienți cu fibrilație atrială supuși cardioversiei electrice a arătat că persoanele care au continuat să consume cel puțin o ceașcă de cafea cu cafeină pe zi au prezentat un risc cu aproximativ 39% mai mic de recurență a fibrilației atriale comparativ cu cei care au evitat complet cafeina.

The dark side

Deși fibrilația atrială nu pare să fie favorizată de cafea, extrasistolele ventriculare reprezintă o situație diferită. Într-un studiu randomizat, consumul de cafea cu cafeină a crescut numărul extrasistolelor ventriculare, fără a modifica frecvența extrasistolelor atriale. Autorii subliniază însă că acest efect nu s-a tradus printr-o creștere demonstrată a riscului de aritmii ventriculare severe la persoanele sănătoase.

Problemele apar în cazul dozelor foarte mari de cafeină, administrate sub formă de capsule, pulberi sau băuturi energizante concentrate. În aceste situații au fost raportate cazuri de fibrilație ventriculară și moarte subită.

Mai puține infarcte și accidente vasculare cerebrale

Datele privind boala coronariană sunt încurajatoare. O meta-analiză a 30 de studii prospective nu a identificat o creștere a riscului de infarct miocardic la persoanele care consumau până la șase cești de cafea pe zi. Dimpotrivă, consumul moderat a fost asociat cu o reducere de aproximativ 10% a riscului de boală coronariană. Rezultatele au fost confirmate și în UK Biobank, unde cel mai mic risc a fost observat la persoanele care consumau aproximativ 2-3 cești de cafea zilnic. Interesant este că beneficiile au fost observate și la consumatorii de cafea decofeinizată.

În ceea ce privește accidentul vascular cerebral, o meta-analiză doză-răspuns care a inclus 20 de cohorte a evidențiat cea mai mare reducere a riscului – aproximativ 21% – la persoanele care consumau trei-patru cești de cafea pe zi.

Insuficiența cardiacă pare și ea a fi influențată

Pentru insuficiența cardiacă, relația dintre cafea și risc este una în formă de J.

Cele mai multe beneficii au fost observate la aproximativ 4 cești zilnic, însă consumurile foarte mari, de peste patru cești pe zi, au fost asociate în unele studii cu o funcție ventriculară stângă mai redusă. Acest lucru sugerează că, asemenea multor alți factori alimentari, și în cazul cafelei moderația rămâne cheia.

Băuturile energizante nu trebuie confundate cu cafeaua

Rezultatele privind cafeaua nu pot fi extrapolate băuturilor energizante. Aceste produse conțin frecvent cantități foarte mari de cafeină administrate într-un interval scurt, alături de taurină, guarana și cantități importante de zahăr. Datele disponibile, deși limitate, sugerează o asociere cu hipertensiune arterială, palpitații și tulburări de ritm, inclusiv la adulți tineri fără boli cardiovasculare cunoscute.

Concluzia

Mesajul final al American Heart Association: consumul moderat de cafea, de până la aproximativ 400 mg de cafeină pe zi (echivalentul a 3–5 cești de 230 mL per ceașcă), este sigur pentru majoritatea adulților și este asociat cu un risc mai mic de diabet zaharat tip 2, boală coronariană, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral. Cu toate acestea, răspunsul la cafeină diferă de la o persoană la alta, iar reacțiile pot fi diferite la persoanele cu sensibilitate crescută la cafeină, în sarcină sau în prezența unor afecțiuni cardiovasculare specifice. Beneficiile observate pentru cafeaua obișnuită nu trebuie extinse asupra băuturilor energizante sau a suplimentelor cu doze mari de cafeină.

Bibliografie

1. Ding M, Bhupathiraju SN, Chen M, van Dam RM, Hu FB. Caffeinated and decaffeinated coffee consumption and risk of type 2 diabetes: a systematic review and a dose-response meta-analysis. Diabetes Care. 2014 Feb;37(2):569-86. doi: 10.2337/dc13-1203. PMID: 24459154; PMCID: PMC3898757.
2. Wong CX, Cheung CC, Montenegro G, Oo HH, Peña IJ, Tang JJ, Tu SJ, Wall G, Dewland TA, Moss JD, Gerstenfeld EP, Tseng ZH, Hsia HH, Lee RJ, Olgin JE, Vedantham V, Scheinman MM, Lee C, Sanders P, Marcus GM. Caffeinated Coffee Consumption or Abstinence to Reduce Atrial Fibrillation: The DECAF Randomized Clinical Trial. JAMA. 2026 Jan 27;335(4):317-325. doi: 10.1001/jama.2025.21056. PMID: 41206802; PMCID: PMC12598581.
3. Gregory M. Marcus, MD, MAS, FAHA, Chair, Frank B. Hu, MD, MPH, PhD, FAHA, Vice Chair, Rob M. van Dam, PhD, Marilyn C. Cornelis, PhD, Thomas A. Dewland, MD, JungHee Kang, PhD, MPH, RN, Susanna C. Larsson, PhD, Robert L. Page, II, PharmD, MSPH, FAHA, and Niyati Parekh, PhD, FAHAon behalf of the American Heart Association Council on Lifestyle and Cardiometabolic Health; Council on Clinical Cardiology; and Stroke CouncilAuthor Info & Affiliations, Caffeine and cardiovascular disease: A scientific statement from the American Heart Association, Circulation, 2026, https://doi.org/10.1161/CIR.0000000000001454
4. https://www.aboutcoffee.org/origins/history-of-coffee/

Prof. univ. dr. Adrian Covic, șeful Compartimentului de Transplant Renal al Spitalului Clinic „Dr. C. I. Parhon” Iași și prorector pentru Cercetare Științifică, Dezvoltare și Inovare în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) Iași