Modelul albanez vs. resemnarea românească! Străinii ne cumpără țara la bucată, dar nimeni nu iese în stradă

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În timp ce în alte colțuri ale Europei popoarele dărâmă garduri și cer demisia guvernelor atunci când simt că patrimoniul național este pus în pericol, în România domnește o liniște suspectă. Ultimele decizii politice de la București arată o grabă uriașă de a deschide porțile pentru vânzarea activelor statului, sub privirile resemnate ale unei populații care pare dispusă să suporte orice.

Lecția ce trebuie să o învățăm de la Tirana: Când poporul spune „Nu!”

Uitați-vă la ce se întâmplă în Albania, unde lumea a ieșit în stradă și a blocat proiecte de miliarde. Oamenii au dărâmat gardurile șantierelor și au provocat proteste masive pe străzile din Tirana, după ce guvernul lor a dat undă verde unui proiect imobiliar de lux pe insula Sazan și în zone protejate, proiect în care este implicată familia fostului președinte american Donald Trump.

Albanezii nu au stat pe gânduri: au cerut demisia premierului Edi Rama și curățarea întregii clase politice, considerând că elita globală le jefuiește țara. Manifestațiile au atins o amploare nemaivăzută de la căderea comunismului, demonstrând că acolo unde există demnitate, există și reacție.

08:52

FOTO Ilie Bolojan spune ce a aflat despre anularea alegerilor: „Rapoartele care au fost întocmite pentru acel CSAT au fost aproape toate făcute publice!”

08:32

FOTO Kelemen Hunor dezvăluie realitatea! „Nu-l critic pe Nicușor Dan, dar nu sunt de acord cu el!“

La noi, resemnare totală! Statul vrea liber la vânzarea companiilor

Prin comparație, în România probabil că se va termina de vândut toată țara și tot nu va ieși nimeni în stradă să protesteze. Românii suportă mult și tac, chiar și atunci când bucăți importante din avutul public sunt puse pe tavă.

Cea mai recentă dovadă este mișcarea făcută la cel mai înalt nivel. Președintele Nicușor Dan a atacat direct la Curtea Constituțională legea care bloca până în 2027 vânzarea acțiunilor pe care statul le deține în companiile naționale, bănci și alte societăți strategice. Această lege fusese adoptată tocmai pentru a proteja interesele economice ale României în vremuri de criză și instabilitate pe piețe.

Prin contestarea ei, se dorește practic deblocarea vânzărilor și a privatizărilor, sub pretextul că blocajul ar afecta „libera circulație a capitalurilor în Uniunea Europeană” și relațiile cu investitorii străini. Din păcate, reacția societății românești este egală cu zero.

Jocuri de culise și ordine de la Berlin?

Pe lângă pasivitatea populației, în culisele politice de la București mocnesc scandaluri grele legate de trădarea intereselor economice. În interiorul PNL se vorbește tot mai intens despre faptul că premierul Ilie Bolojan ar fi fost pus de Nicușor Dan să semneze contracte cu gigantul german Rheinmetall, o mișcare prin care banii siguri ai țării ar fi trimiși direct în Germania.

Se vehiculează că Bolojan a executat orbește ce i s-a trasat de la nivel înalt, transformând România într-o simplă piață de desfacere și o sursă de finanțare pentru marile puteri europene. Într-un stat de drept funcțional, instituțiile de control ar trebui să cerceteze de urgență aceste acțiuni, chiar dacă în prim-plan se află înalți demnitari ai țării.

În tot acest haos, România primește lecții și din exterior. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, își permite să dea sfaturi publice despre cum ar trebui să arate politica de la București și ce partide ar trebui să conducă România, astfel încât interesele Chișinăului să fie susținute în continuare necondiționat, pe banii contribuabililor români.

În timp ce Albania fierbe pentru a-și proteja pământul, România se pune singură la dispoziția intereselor străine – fie că vorbim de companii germane sau de cereri de peste Prut – confirmând că, în fața abuzurilor, românii preferă să îndure în tăcere.