Titlurile zilei

Momente dureroase! Acum cinci ani, aici avea să se petreacă o crimă care a îngrozit tot Iașul. Ce s-a întâmplat ieri la locul tragediei îți face pielea de găină! – FOTO

Publicat: 28 feb. 2020
_____ Vizualizări 0 Comentarii

Au trecut cinci ani de când Elena Diana Gugulică a fost ucisă în Parcul Copou. Eduard Perju, un puști ce îi era iubit, a sugrumat-o, apoi a plecat de la locul crimei ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Frumoasa elevă nu a avut nicio șansă să scape. Anii au trecut, Perju este în penitenciar, iar ghinionul l-a lovit pe tânărul teribilist, pierzându-și tatăl. Totul este însă în zadar, familia Dianei a trecut și trece prin momente crunte

Au trecut cinci ani. Atunci, o elevă de o frumusețe răpitoare pe nume Diana Elena Gugulică era ucisă cu sânge rece de un puști ce îi era iubit. Eduard Perju a fost călăul fetei. Elevi în vârstă de 16 ani, la licee diferite din Iași, Eduard Perju și Elena Diana Gugulică aveau o relație de aproape un an de zile, timp în care au mai fost și despărțiți. Ultima perioadă nu a fost însă una armonioasă, iar intâlnirile erau din ce în ce mai rare. Cea care făcea pasul înapoi era Diana, iar acest lucru nu i-a convenit deloc lui Eduard, motiv pentru care tânărul a tot insistat ca relația să redevină ca în timpurile bune. După spusele apropiaților, se pare că motivul despărțirii era gelozia, băiatul suspectând-o pe fată că se vede cu altcineva.

Acum cinci ani crima a fost semnalată de o femeie care s-a așezat pe o bancă aflată la marginea Parcului Copou. Se întâmpla pe 28 februarie, în jurul orei 15:30. Cadavrul era întins la poalele unui copac și avea strâns la gât un colier alb din plastic (folosit la blocarea capacelor de roți pentru mașină). În câteva ore, polițiștii au aflat de la o colegă a fetei ca Diana urma să se întâlnească în acea zi cu fostul ei prieten, Perju. Aceasta a fost și cheia prinderii criminalului.

Colegii de detenție își bat joc de Perju

Recent, magistrații din cadrul Tribunalului Brăila au respins contestația la executare formulată în numele lui Eduard Perju (21 de ani).

„Instanța respinge ca inadmisibilă contestația la executare formulată în numele condamnatului Perju Eduard Ionel Adrian”, au precizat judecătorii brăileni.

La finele anului trecut, pe rolul instanței a ajuns o contestație la executare care ar fi fost formulată de Perju, care este încarcerat în Centrul de Detenție Tichilești. Numai că, în fața instanței, avocatul care îl reprezintă pe Perju a precizat că acesta din urmă nu a formulat el cererea.

„Semnătura de pe cerere nu-mi aparține. Solicit a se constata nulitatea solicitării și a se respinge ca inadmisibilă”, a precizat Eduard Perju.

La rândul său, procurorul a cerut același lucru, și anume să se constate că solicitarea este inadmisibilă.

„Cererea nu a fost motivată în fapt, ci numai în drept. Prin declarația dată, condamnatul a arătat că nu a formulat și nu a semnat acțiunea înaintată instanței de judecată, motiv pentru care s-a pus în discuție din oficiu inadmisibilitatea cererii. Prin urmare, contestația la executare privindu-l pe condamnat este inadmisibilă”, au subliniat judecătorii.

De remarcat este faptul că, prin centrele de detenție, este o practică potrivit căreia unii deținuți fac cereri în numele colegilor, pentru ca aceștia să fie duși la instanță, iar, între timp, bagajele sau bunurile să îi poată fi verificate de către inițiatorii acțiunilor respective. Amintim că, în urmă cu aproximativ cinci ani, asasinul din Parcul Copou, Eduard Perju, a fost condamnat definitiv la 15 ani de pușcărie, pentru omor calificat.

Monument ridicat în amintirea fetei

În cimitirul din Horpaz, un adevărat monument a fost ridicat în memoria ei. Acolo, lumânările nu se sting niciodată, iar dacă lacrimile pe care toți le varsă ar fi fost adunate, cu siguranță ar fi inundat tot satul. Zeci de prieteni de-ai Dianei, membri de familie sau necunoscuți merg acolo pentru câteva momente de reculegere. Pentru ca Diana să fie văzută și după moarte, familia a ridicat la mormântul său o statuie cu chipul fetei. Ieri, chipul părea că plânge, ploaia ce se scurgea pe obrajii reci de marmură se aduna în barba ei, apoi ajungea pe pământ. O imagine pe care nimeni nu o poate uita. Chipul sculptat o arată pe Diana la fel cum o știau toți, veselă, optimistă și încrezătoare. Dumnezeu să o odihnească!

Adauga un comentariu