Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, atrage atenția că inflația din România rămâne la un nivel ridicat, iar evoluția acesteia depinde în mare măsură de stabilitatea politică și de măsurile fiscale adoptate de autorități. Oficialul susține că piețele financiare reacționează rapid la incertitudinile politice și la declarațiile publice neinspirate. Potrivit prognozelor BNR, rata inflației ar putea ajunge la 5,5% la finalul anului 2026, cu perspective de scădere abia în 2027.
Inflația continuă să fie una dintre cele mai importante probleme economice din România, iar mesajele transmise de Banca Națională a României indică faptul că perioada următoare va fi una decisivă pentru stabilitatea financiară a țării. În cadrul prezentării Raportului trimestrial asupra inflației, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că evoluția prețurilor de consum este influențată nu doar de factori economici, ci și de contextul politic intern și internațional.
Oficialul BNR a subliniat că România ar putea ieși, din toamnă, din poziția de stat european cu cea mai ridicată inflație, însă acest scenariu depinde de mai multe condiții importante. Printre acestea se numără consolidarea fiscală, stabilitatea guvernamentală și menținerea unui climat de încredere în economie.
Mugur Isărescu avertizează asupra inflației din România
Mugur Isărescu a explicat că piețele financiare sunt extrem de sensibile la instabilitatea politică și la întârzierile privind formarea unui guvern funcțional. În opinia sa, investitorii și actorii economici urmăresc cu atenție atât măsurile fiscale adoptate de autorități, cât și capacitatea statului de a asigura predictibilitate.
Guvernatorul BNR consideră că România dispune în prezent de rezerve valutare suficiente pentru a permite o anumită flexibilitate a cursului de schimb. Totuși, echilibrul pieței poate fi afectat rapid dacă nu sunt continuate măsurile de corecție fiscală sau dacă scena politică rămâne instabilă.
Acesta a precizat că încrederea din economie joacă un rol major în evoluția inflației. Chiar dacă există factori precum prețurile la energie, taxele sau majorările salariale, lipsa unui guvern stabil poate amplifica presiunile asupra piețelor și poate genera volatilitate în economie.
BNR estimează că rata inflației va ajunge la aproximativ 5,5% până la finalul anului 2026, urmând să coboare spre 2,9% la sfârșitul anului 2027. Aceste prognoze iau în calcul atât contextul economic european, cât și efectele războiului din Ucraina asupra economiei regionale.
Deprecierea leului se reflectă rapid în creșterea prețurilor
Un alt aspect evidențiat de Mugur Isărescu este legătura dintre cursul valutar și nivelul prețurilor. Guvernatorul BNR a atras atenția că deprecierea leului are efecte aproape imediate asupra costurilor suportate de populație și companii.
Potrivit acestuia, scumpirile generate de slăbirea monedei naționale se transmit rapid în economie, în timp ce o eventuală apreciere a leului nu produce același efect invers. Cu alte cuvinte, comercianții și companiile tind să majoreze rapid prețurile atunci când costurile cresc, însă reducerea acestora apare mult mai greu sau uneori deloc.
Isărescu a explicat că, odată ce anumite prețuri au fost majorate, ele rămân la același nivel chiar și atunci când condițiile economice se îmbunătățesc. Acest fenomen contribuie la menținerea unei inflații ridicate și face mai dificil procesul de reducere a scumpirilor.
Declarațiile publice pot afecta piețele financiare
Guvernatorul BNR a transmis și un avertisment legat de impactul discursului public asupra economiei. El a subliniat că nu doar deciziile economice influențează piețele, ci și mesajele transmise de liderii politici sau de oficialii instituțiilor publice.
Potrivit lui Mugur Isărescu, există momente în care declarațiile neinspirate sau făcute în contexte tensionate pot provoca reacții mai puternice decât măsurile economice propriu-zise. În astfel de perioade, investitorii și piețele financiare reacționează rapid la orice semnal care poate genera incertitudine.
În concluzie, șeful BNR consideră că România are șanse să reducă nivelul inflației și să își îmbunătățească poziția în clasamentele europene privind creșterea prețurilor. Totuși, atingerea acestui obiectiv depinde de stabilitatea politică, de continuarea reformelor fiscale și de menținerea unui climat economic predictibil.
Ce mai ascultati sfatul de la cel care nu a fost capabil de nimic?? doar prudenta si atat!!!! In rest nu a facut nimic pentru economia tarii!!!! Uitati-va in curte la vecinii bulgari! Bravo lor, au trecut la euro inaintea noastra, iar noi ne zbatem inca in mocirla politicienilor!!!
Avem stabilitate politica de vreo 2 ani si uite unde am ajuns…Ori este imbecil ori o face pe prostul…