„Mulțumim”, Mihai Chirica, cel mai competent primar! Iașul, blocat din Bucium până în Frumoasa! Poitiers și străduțele din zonă, sufocate de trafic

Nu primarul e de vină, pasajul Socola, sau Bucium cum vă place sa îi spuneți e cel mai vechi din Iași, nu toți sunteți ingineri constructori și știți mai bine, are un sens de ce se apuca de treabă într-o anumită perioadă. Cine e de vină? Evoluția e de vină, ne înmulțim ca iepurii, mergeți în București și vedeți cum e traficul, Iașul de câțiva ani e după Capitală ca număr de locuitori, și ca suprafață .. suntem cât jumate de București.

A facut Gheorghe Nichita mai multe pentru Iasi: a pus Politia Locala sa ii spioneze amanta, bani dati fotbalului, zero rezultate si multe altele

nu lucreaza noaptea ca au scos lumina; astia n-au auzit de stalpi mobili?

Infrastructura rutieră centrală a Iașului este, în linii mari, cea proiectată în comunism, dar volumul de mașini a explodat de atunci.
Iată de ce se blochează orașul în fiecare zi și de ce planul urbanistic dinainte de 1989 nu mai face față astăzi:
1. Orașul a fost proiectat pentru „rație”, nu pentru trafic de masă
Când s-au sistematizat marile bulevarde (cum sunt porțiunile din Nicolina, Păcurari sau Alexandru cel Bun) între 1970 și 1989, urbaniștii comuniști au calculat profilele străzilor pentru un număr extrem de redus de mașini. Pe atunci, autoturismele se cumpărau cu liste de așteptare de ani de zile, iar benzina era la cartelă. Străzile erau gândite mai mult pentru transportul în comun (tramvaie, troleibuze) și camioane de aprovizionare, nu pentru ca fiecare familie să aibă 1-2 mașini.
2. Efectul de „pâlnie” (Gâturile de gâscă)
Iașul are o geografie specifică (este înconjurat de dealuri) și o structură radială. Toate marile cartiere-dormitor construite în comunism (Dacia, Alexandru, Păcurari, Nicolina, Tătărași) descarcă mașinile spre aceleași câteva puncte centrale sau zone de legătură.
• Străzile din cartiere au fost poate lărgite atunci, dar când toate fluxurile se întâlnesc în intersecții-cheie (Podu Roș, Podu de Piatră, Fundație, Pod de Fier), infrastructura veche pur și simplu se gâtuie.
• Multe artere istorice sau centrale nu pot fi lărgite deoarece sunt mărginite de clădiri de patrimoniu sau blocuri masive construite pe aliniamentul stabilit acum 40-50 de ani.
3. Explozia parcului auto vs. Aceleași străzi
În timp ce rețeaua de străzi principale a rămas aproape neschimbată ca geometrie și kilometri, numărul de vehicule înmatriculate în Iași și în zona metropolitană (comunele din jur precum Miroslava, Ciurea, Valea Lupului, Rediu) a crescut de câteva ori după anii ’90 și 2000.
Ce s-a schimbat totuși după 1989?
Modificările aduse infrastructurii au fost mai degrabă „cârpeli” sau reconfigurări de spațiu, nu străzi noi:
• Sensurile giratorii și benzile unice: S-au creat sensuri giratorii (cum e cel din Podu Roș) și benzi dedicate pentru autobuze în încercarea de a fluidiza mișcarea.
• Pasajul Mihai Eminescu (Fundație): Este una dintre puținele lucrări mari de infrastructură subterană din centru menite să elimine un conflict de trafic, dar blocajul s-a mutat doar câteva sute de metri mai încolo.
• Parcările de pe prima bandă: Pentru că blocurile comuniste nu au fost prevăzute cu parcări subterane sau locuri suficiente, prima bandă a multor bulevarde mari a devenit de facto parcare permanentă, reducând capacitatea străzii la jumătate.
Pe scurt, frustrarea șoferilor este complet justificată: conducem mașini din secolul XXI pe o rețea stradală dimensionată pentru realitățile și controlul din anii ’80.

Pentru a rezolva problema traficului din Iași, specialiștii în mobilitate urbană și autoritățile mizează pe o combinație de infrastructură majoră, tehnologie modernă și schimbarea obiceiurilor de deplasare. Deoarece străzile din centru nu mai pot fi lărgite fără a demola clădiri istorice, soluțiile viabile se concentrează pe reducerea numărului de mașini care intră în oraș și pe fluidizarea intersecțiilor critice.
Iată principalele măsuri și proiecte mari aflate în derulare sau propuse pentru deblocarea Iașului:
1. Transport Alternativ Metropolitan (Să lăsăm mașina acasă)
Cea mai mare parte a traficului sufocant de dimineață vine din comunele limitrofe (Miroslava, Valea Lupului, Ciurea, Rediu). Soluțiile vizează oferirea unei alternative reale:
• Trenul Metropolitan Iași: Proiectul a primit avizul Ministerului Transporturilor și a fost inclus oficial de Guvern pe lista scurtă a priorităților naționale din Strategia Feroviară 2026–2030. Acesta va lega rapid localități periubane (cum ar fi Podu Iloaiei, Lețcani sau Picioru Lupului) de Gara Mare și Gara Nicolina, ocolind complet ambuteiajele rutiere.
• Extinderea benzilor unice pentru transportul public: Separarea fizică a benzilor de autobuz și tramvai pe arterele principale (cum s-a făcut parțial în Nicolina sau Păcurari) pentru ca transportul în comun să nu mai stea blocat în aceeași coadă cu autoturismele.
2. Scoaterea traficului greu și de tranzit din oraș
• Variante de ocolire (Centuri): Proiecte precum noua variantă de trafic ușor Uricani – cartier Dacia sau Centura Sud au primit avize importante cu scopul de a prelua mașinile care vin dinspre exterior și vor să ajungă direct în anumite cartiere, fără a mai traversa axa centrală a orașului.
• Autostrada A8 (Autostrada Unirii): Construirea acesteia și crearea drumurilor de legătură specifice vor devia complet tranzitul de mărfuri (camioanele mari) care în prezent poluează și blochează intrările dinspre vest.
3. Tehnologie și Inteligență Artificială
• Managementul traficului cu AI și drone: Începând cu 2026, Iașul a început implementarea unui proiect-pilot de monitorizare inteligentă, în parteneriat cu Academia Română și universitățile locale. Drone utilitare monitorizează de sus fluxurile rutiere la orele de vârf, iar algoritmii de inteligență artificială sunt folosiți pentru a adapta dinamic timpii semafoarelor din intersecții în funcție de aglomerație.
4. Regândirea Infrastructurii Școlare
• O mare parte din blocajul matinal (ora 07:30 – 08:15) este generat de părinții care își duc copiii la școlile din centrul orașului. O soluție discutată intens de urbaniști este crearea de mari centre școlare sau campusuri în cartiere și la periferie, alături de optimizarea curselor speciale de „Autobuz școlar”, pentru a tăia mii de drumuri zilnice făcute inutil cu mașina personală spre centru.
5. Inele de circulație și pasaje noi
• Planurile de mobilitate urbană prevăd redesenarea circulației în zonele de vest (Păcurari – Dacia) prin crearea unor inele de circulație suplimentare și pasaje subterane/supraterane noi în intersecțiile blocate cronic (cum sunt planurile pe termen lung pentru Podu Roș sau intersecția din Pod de Fier).

ne-am luat masini toti, stam in trafic 1000 ani. strazile pasarelele bulevardele sunt aceleasi de dinainte de 1989. cate masini erau iniante de 1989 si cate in 2026? de la 10-15.000 masini in 1989 inmatriculate in Iasi mai toate apartinand de STAT, la peste 265.000 de masini in afara de cele care vin din judet si din restul regiunii si tarii, se ajunge la un numar de peste 300.000 masini la strada. pai in conditiile astea, sa avem pardon… ce treaba are primarul? v-a obligat primarul sa va luati masina? aveti vehicule CTP ce ofera curse urbane si metropolitane, aveti trenuri Vaslui si Barlad si retur, trenuri spre Ungheni Prut si retur, Iasi spre Pascani Bacau Suceava si retur, trenuri spre Dorohoi si retur.

Pe la 8:35 eram la benzinaria OMV din Bucium. Era coadă, dar nu de la Lidl, cam de la Complex Phoenix. Vedem in zilele urmatoare cum va fi. Stradutele din Bularga erau mai aglomerate.

Mai reduceti din copii navetisti, stati cu chirie faceti economie de timp si nervi , voi vreti reparatii dar tot voi vreti drumuri libere, sunteti cam multi iar pietonii nu mai au pe unde circula.Despre poluare ce ziceti?????

Daca se schimba si parcarea de pe trotuar dar pe un sens pe strada unica, va fi mult mai bine .

Un incompetent care a facut avere si are grija numai de rude. In rest o nulitate

va pomeniti ca daca venea Bodea Chichirau Traian Dobre Dan Carlan Petru Movila Bogdan Cojocaru sau altii care au candidat pe listele electorale nu tot ambuteiaje si santiere erau in oras?