Munca in ture de noapte imbolnaveste: omul, construit sa doarma noaptea

Munca in ture de noapte imbolnaveste. Transport, sănătate, industrie, comerț… Toate sectoarele profesionale au nevoie de personal care sa lucreaze noaptea.

Cu toate acestea, munca de noapte poate avea consecințe grave asupra sănătății fizice și mentale. Trebuie luate anumite precauții pentru a preveni efectele nocive ale muncii de noapte.

Munca de noapte se referă la orice lucrare efectuată între orele 9 și 7 dimineața

Această activare a corpului nostru în timpul nopții, necesită să fim expuși la lumina artificială.

Această expunere ne perturbă ritmul circadian, adică ceasul nostru biologic intern.

Corpul nostru este conceput fiziologic pentru a sta treaz în timpul zilei și pentru a dormi noaptea, deoarece omul este o ființă vie, de zi.

Astfel, ceasul nostru biologic intern, care se află în creier, este responsabil pentru o activitate bazată pe un ciclu, care are 24 de ore.

Ritmul circadian e foarte afectat

Vorbim despre ritmul circadian. Sincronizarea sau desincronizarea acestui ceas biologic intern este puternic influențată de lumină.

De-a lungul timpului, întrucât ciclul zi-întuneric nu mai este respectat, ceasurile noastre biologice interne care controlează, de exemplu, somnul, digestia sau secreția anumitor hormoni ies din sincronizare.

Munca in ture de noapte imbolnaveste

INRS (Institutul Național de Cercetare și Siguranță) distinge trei tipuri de efecte ale muncii nocturne asupra sănătății: efectele dovedite, efectele probabile și efectele posibile.

Efectele bine documentate sunt tulburările de somn (durata și calitatea somnului), somnolența și sindromul metabolic.

Sindromul metabolic nu este o boală în adevăratul sens, ci corespunde asocierii, la aceeași persoană, a mai multor tulburări metabolice.

Intre acestea se numara un exces de greutate, tulburări ale metabolismului lipidic (exces de colesterol), tulburări de carbohidrați și tulburări cardiovasculare (hipertensiune arterială…).

Este probabil ca munca de noapte să conducă la o scădere a abilităților cognitive (concentrare și memorie), anxietate, depresie, obezitate, diabet, boli cardiovasculare și chiar un risc de anumite tipuri de cancer (cum ar fi de sân la femei).