N-au cui să-și vândă recoltele! Fermierii ucraineni se gândesc să renunțe la porumb și orz

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Agricultura ucraineană se confruntă cu o criză tot mai profundă, în ciuda estimărilor favorabile privind recoltele din acest an. Blocajele de pe rutele comerciale din Marea Neagră împiedică vânzarea unor cantități uriașe de cereale și semințe oleaginoase, afectând veniturile fermierilor și provocând scăderi ale prețurilor pe piața internă. În lipsa unor soluții rapide, numeroși producători iau în calcul reducerea suprafețelor cultivate în 2027, potrivit CNBC, citat de News.ro.

Stocurile acumulate în Ucraina și Rusia pun presiune pe capacitățile de depozitare, în timp ce atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii și transportului maritim au amplificat riscurile comerciale din regiunea Mării Negre. Asigurarea navelor a devenit dificilă, iar livrările către piețele din Europa, Orientul Mijlociu, Asia și Africa sunt afectate.

Atacurile rusești și acțiunile de represalii ale Ucrainei au perturbat transporturile ambelor țări. În paralel, Turcia încearcă să medieze un acord care să permită reluarea exporturilor, pe fondul temerilor privind efectele asupra securității alimentare mondiale.

Fermierii ucraineni, prinși între recolte și lipsa banilor

Pentru mulți agricultori, recolta nu mai reprezintă o garanție a profitului. Oleksandr Chumak, fermier din regiunea Odesa, spune că aproximativ 80% din cerealele sale nu pot fi vândute în condiții profitabile. După 11 ani de activitate în agricultură, acesta se confruntă cu probleme serioase de lichiditate și ia în calcul reducerea considerabilă a suprafețelor cultivate anul viitor.

Andrii Dykun, președintele Consiliului Agricol Ucrainean, explică faptul că producătorii trebuie să achite în continuare taxele, arenda terenurilor și celelalte cheltuieli, chiar dacă nu reușesc să-și valorifice recoltele.

Rapița și semințele de floarea-soarelui se numără printre culturile care mai pot fi comercializate, însă veniturile obținute nu acoperă întotdeauna costurile de producție.

Dykun avertizează că, dacă depozitele vor rămâne pline, mulți fermieri nu vor mai avea resursele necesare pentru a începe lucrările agricole de primăvară. În aceste condiții, continuarea producției ar putea deveni o investiție fără perspective de câștig.

Cererea de credite pentru fermieri s-a dublat

Gravitatea situației este reflectată și de creșterea finanțărilor solicitate pentru acoperirea cheltuielilor curente. PrivatBank, cea mai mare bancă din Ucraina, a acordat între iunie și august credite pentru capital de lucru în valoare de 1,53 miliarde de grivne, echivalentul a aproximativ 34,2 milioane de dolari.

Suma este de peste două ori mai mare decât cele 718 milioane de grivne acordate în aceeași perioadă a anului precedent.

Fermierii mici și mijlocii reprezintă aproximativ 70% din portofoliul de credite agricole al instituției. Potrivit lui Ievhen Zaihraiev, responsabil pentru relația cu firmele și întreprinderile mici și mijlocii din cadrul băncii, banii agricultorilor sunt blocați în stocurile nevândute, în timp ce cheltuielile pentru exploatații și noile campanii agricole continuă.

Pentru a obține lichidități, unii producători acceptă să-și vândă recoltele în avans, chiar și la prețuri dezavantajoase. Alții, care dispun de spații de depozitare, preferă să aștepte o eventuală revenire a cotațiilor.

Planurile pentru 2027 se schimbă radical

Producția ucraineană de cereale și oleaginoase este estimată să ajungă la 85 de milioane de tone, față de 80 de milioane de tone anterior. Totuși, recoltele mai mari nu rezolvă problema, atât timp cât exporturile sunt limitate, iar stocurile din sezonul precedent ocupă spațiile de depozitare.

În aceste condiții, agricultorii își regândesc strategiile pentru 2027 și iau în calcul culturi care suportă mai bine costurile logistice sau necesită investiții mai mici.

Oleksandr Chumak intenționează să renunțe la porumb și orz și să se orienteze spre plante care au nevoie de mai puține îngrășăminte. Decizia vine într-un moment în care piața internațională a fertilizanților este afectată, la rândul său, de tensiunile geopolitice și de războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran.

Problemele nu se limitează însă la exporturi. Agricultura ucraineană se confruntă și cu deficit de forță de muncă, mobilizarea angajaților pentru serviciul militar, terenuri minate și atacuri asupra exploatațiilor. În apropierea zonelor de conflict, fermierii continuă să lucreze sub amenințarea bombardamentelor și a dronelor.

Exporturile în scădere pun presiune pe piața mondială

Înaintea invaziei ruse din 2022, Ucraina și Rusia aveau o contribuție majoră la aprovizionarea globală cu produse agricole. Împreună, cele două țări furnizau peste jumătate din uleiul de floarea-soarelui comercializat la nivel mondial, aproape o cincime din orz și aproximativ 14% din grâu, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.

Ucraina este, de asemenea, un producător important de porumb, cu China și Uniunea Europeană printre principalii săi cumpărători.

În mod obișnuit, aproximativ 90% din principalele exporturi agricole ucrainene sunt transportate pe mare, prin porturile Mării Negre. Însă, în august 2026, exporturile de cereale și leguminoase au însumat doar 981.000 de tone, cu aproximativ 58% mai puțin decât în aceeași lună a anului trecut.

Perturbarea livrărilor apare într-un moment delicat pentru piața internațională. Europa se așteaptă la o recoltă mai slabă de porumb și ar putea avea nevoie de importuri suplimentare pentru hrana animalelor. În Statele Unite sunt anticipate, de asemenea, dificultăți privind producția de porumb.

Deocamdată, recoltele bune de grâu și orz din Canada, Australia și Argentina, alături de producțiile favorabile din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, contribuie la limitarea efectelor blocajelor.

Redeschiderea rutelor maritime ar putea ieftini cerealele la nivel mondial

Situația creează un paradox pentru piețele agricole. Restricționarea exporturilor din Ucraina și Rusia limitează oferta disponibilă și susține prețurile cerealelor provenite din alte regiuni. În schimb, o reluare a transporturilor prin Marea Neagră ar putea aduce pe piață volume mari de produse care așteaptă de luni întregi să fie vândute.

Benoit Fayaud, director pentru analiza piețelor cerealelor și oleaginoaselor la Expana, avertizează că un acord care ar permite reluarea livrărilor din cele două țări ar putea provoca scăderi importante ale cotațiilor internaționale, de ordinul câtorva zeci de dolari pe tonă în unele piețe.

Stocurile acumulate sunt atât de mari, încât revenirea bruscă a unor cantități importante în circuitul comercial ar putea modifica rapid echilibrul dintre cerere și ofertă.

Rutele alternative nu pot înlocui transportul prin Marea Neagră

Pentru a evita blocajele, exportatorii caută soluții prin transport feroviar, rutier și fluvial. Aceste variante sunt însă mai lente, mai costisitoare și nu pot prelua volume comparabile cu cele transportate pe mare.

Polonia și România se opun extinderii tranzitului cerealelor ucrainene pe teritoriile lor, inclusiv temporar, din cauza temerilor că importurile suplimentare ar putea pune presiune asupra piețelor și producătorilor agricoli locali.

Transporturile pe Dunăre sunt complicate de nivelul scăzut al apei, iar avarierea unui pod important de ieșire din Ucraina a îngreunat suplimentar logistica. Variantele prin statele baltice sau prin Georgia, către Orientul Mijlociu și Asia Centrală, pot prelua doar o mică parte din cantitățile exportate în mod normal.

Potrivit lui Andrii Dykun, nici măcar fermierii din vestul Ucrainei nu pot înlocui în mod avantajos transportul prin porturile Mării Negre cu livrările peste granița Uniunii Europene.

Acesta avertizează că, fără acces funcțional la porturile maritime, agricultura ucraineană riscă să nu mai poată funcționa în condiții economice sustenabile.

Criza depășește astfel granițele Ucrainei: blocarea exporturilor afectează veniturile fermierilor, complică aprovizionarea piețelor internaționale și menține incertitudinea asupra prețurilor cerealelor la nivel mondial.