Nașterea Domnului, cea mai așteptată sărbătoare de peste an! Tradiții și obiceiuri de Crăciun pe care creștinii le respectă de secole – FOTO

Naşterea Domnului este cel dintâi praznic împărătesc cu data fixă şi cea mai aşteptată sărbătoare de peste an. În popor este numită Crăciun şi se celebrează pe 25 decembrie

Creștinismul pune un accent mai mare pe sărbătoarea învierii lui Iisus Hristos, aşa cum se întâmplă şi în cazul sfinţilor, în calendar fiind consemnată data la care aceştia au trecut la viaţa veşnică, nu ziua în care s-au născut. De aceea, Nașterea Domnului este considerată o sărbătoare cu origini mai noi decât Paștele, care se celebra și de către iudei. Primele informații despre sărbătorirea Nașterii Domnului le avem din secolul al III-lea, când istoricul bizantin Nichifor Calist consemnează că, pe timpul prigoanei lui Dioclețian și Maximilian, o mulțime de creștini care s-au adunat într-o biserică din Nicomedia să sărbătorească Nașterea Mântuitorului și au murit arși de vii.

Naşterea Domnului, o sărbătoare de dată mai recentă decât Paştele!

Fecioara Maria a ajuns să-l nască pe Iisus Hristos în Betleem, deoarece împreună cu Iosif au pornit să se înscrie la recensământul organizat de Imperiul Roman

Nașterea Domnului Iisus Hristos a avut loc într-o peșteră din Betleem, în timpul împăratului roman Octavian Augustus. La vremea aceea, guvernator în Iudeea era Irod. Sfântul Dionisie Exiguul datează Nașterea Mântuitorului în anul 753 de la întemeierea Romei. Fecioara Maria a ajuns să-l nască pe Iisus Hristos în Betleem, deoarece împreună cu Iosif a pornit să se înscrie la recensământul organizat de Imperiul Roman. Deoarece Betleemul era suprapopulat de persoane venite pentru recensământ, Fecioara Maria și Iosif, deși au bătut din poartă în poartă, nu au găsit o gazdă.

Astfel, chiar la ieșire din Betleem au găsit o peșteră care slujea drept staul vitelor, unde, în cea mai cruntă sărăcie, Fecioara Maria l-a adus pe lume pe Fiul lui Dumnezeu. Pentru a marca locul în care s-a născut Iisus Hristos, împărăteasa Elena a construit, în secolul al IV, deasupra peșterii Nașterii Domnului, un lăcaș de cult. Biserica a rezistat până în zilele noastre. Nașterea Domnului Iisus nu este doar un eveniment religios, ci și unul istoric, ceea ce demonstrează că Fiul lui Dumnezeu a avut cu adevărat trup omenesc.

02:00, 04 Dec 2025

Sărbătoare mare pentru creștinii ortodocși: Sfânta Mare Muceniță Varvara. Ce nu trebuie să facă mamele în această zi, dacă vor să aibă copii sănătoși

02:00, 29 Nov 2025

Sărbătoare mare în Biserica Ortodoxă: Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor! Ortodocșii respectă în această zi o mulțime de tradiții și obiceiuri

Deşi, în prezent, Naşterea Domnului este sărbătorită în întreaga lume creştină la aceeaşi dată, lucrurile nu au stat mereu aşa. În Apus, Naşterea Domnului se sărbătoreşte pe 25 decembrie încă din secolul al III-lea, în timp ce în Răsărit, până în a doua jumătate a secolului al IV-lea era sărbătorită în aceeași zi cu Botezul Domnului, adică pe 6 ianuarie. Dubla sărbătoare era numită, în acele timpuri, Arătarea Domnului.

Ce tradiții și obiceiuri respectă românii de Crăciun

Naşterea Domnului, cea mai minunată sărbătoare de peste an, este vestită de sute de ani de colindători

Nașterea Domnului este una dintre cele mai mari sărbători creștine, motiv pentru care este celebrată cu foarte mare solemnitate. Pentru a fi pregătiți să întâmpine așa cum se cuvine această sărbătoare și să-i înțeleagă adevărata însemnătate, creștinii ortodocși postesc 40 de zile și își dedică timpul rugăciunii și faptelor bune. Ziua de Crăciun era extrem de respectată și în trecut, încât până și sclavii erau lipsiți de corvezi și se bucurau de o zi de repaus.

De asemenea, erau oprite cu desăvârșire orice spectacole, jocuri de teatru și alte astfel de forme de divertisment. Naşterea Domnului, cea mai minunată sărbătoare de peste an, este vestită de colindători de sute de ani. Acest obicei diferă de la o zonă la alta. În Moldova şi Bucovina se merge doar cu Moş Crăciun, cu Steaua sau cu Vicleimul, în timp ce în zona în Transilvania se rostesc şi alte poezii populare, cum ar fi Mioriţa. Creștinii se pregătesc intens pentru a sărbători Crăciunul. În joia de dinainte de Nașterea Domnului, de Ignat, se sacrifică porcul, iar gospodinele pregătesc o mulțime de preparate care vor sta pe masa de Crăciun. Nu trebuie uitată nici împodobirea bradului de Crăciun. De Crăciun se merge la biserică, iar, în această zi, tradiția spune că întreaga familie trebuie să ia masa împreună. De asemenea, se zice că este bine ca primul om care intră în casă în ziua de Crăciun să fie bărbat, pentru că aduce noroc. În plus, nu se mătură în prima zi de Crăciun, nu se minte și nu se înjură.

Sărbătorea Nașterii Domnului este extrem de iubită și așteptată de copii, care în ajun primesc dulciuri, jucării și alte daruri de la Moș Crăciun.